FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Ea ca o liniște (Exercițiu de lectură)
Text postat de Elena Stefan
Ea ca o liniște Repostare

Trebuie să cauți ca să poți constata dacă ai găsit sau nu. Va fi fost căutat autoarea culoarea care să redea insondabilul, inefabilul, indicibilul ? Probabil că da, deoarece „Portret de femeie” pare a fi rezultanta unor astfel de căutări. Este unul dintre tipurile de texte care, într-o lume ahtiată după mizerabilism, morbid, fetid, scatologic, nimicnicism, insignifiant, etc. desemnabile cu un cuvânt prin „antilirism” , îmi fac plăcere când le întâlnesc.
Cred că toate tipurile de texte pot avea dreptul la un statut ontologic propriu, înțeleg că multe dintre acestea sunt strigătele de revoltă ale unui nonconformism atavic, integrat ființei umane însă cred, și cred cu obstinație, că poezia, marea poezie presupune lirism, imaginație, prospețime, noutate, mult subtext, conotații interregnale, foarte multă inteligență și multe alte categoreme de prin aceste zone semnificante.
Poemul este, ori ar trebui să fie, asemenea unei invenții: poate rezultantă a unei activități care presupune multă trudă, poate rezultantă a unei sclipiri pe care o numim talent, la superlativ geniu, însă oricum un unicat semnificant, o „construcție” autonomă axiologic, relativ ușor decelabilă din mulțimea de „texte” și devenit㠄TEXT”. Înscriu un astfel de demers de natură poetică în categoria a ceea ce eu denumesc „tranzitivism”, adică reflectarea mediată în (ori prin) diferite stări semnificante perceptibile contextual și nonlimitativ de către lector, a unor ipostaze existențiale de natură reală ori virtual conceptuală, reflectare care se materializează într-un corpus semnificant ipotetico-deductiv relațional, unitar, diferențiabil de alte corpusuri din aceeași categorie, atât ca formă de expresie cât și ca fond semnificat. Poate nu voi fi reușit să mă explic foarte bine însă, dacă va fi cazul, voi încerca să detaliez. Oricum această direcție permite analiza pertinentă a unui text, poate diagnosticarea și valorizarea lui și separarea de kitsch și impostură, într-un cuvânt de nonvaloare.
Revenind la text afirm de la început că textul este unul valoros însă, din păcate, este „garnisit” cu facile metafore în genitiv, împotriva cărora am mai dus pe acest site o bătălie, cu o la fel de talentată autoare, care a și scris un poem care parcă se intitula „Versuri antigenitive”
Poemul începe cu invocarea aceleia căreia i se face portretul: „ea”. O „ea” ușor imprecisă, aproape arhetipală din care se poate imagina mulțimea de „ea” particularizabilă și care poate deveni „ele”. O „ea” reluată textual de fiecare dată când se aplică o nouă tușă coloristică portretului. Portret care se dezvoltă sub ochii noștri sub forma unor „culori” forță nuanțabile apoi: era albă, era frumoasă, locuia într-o casă, era palidă, nu îndura moartea. Esențializat acesta este crochiul ca suport poematic al portretului. Portret posibil a fi intitulat cu versul excepțional din final, un vers discret însă ca o apoteoză portretistică : „ea purta liniștea ca pe un animal mut”.
Intrând în zona nuanțelor observăm tranzitivismul în desfășurare.
„ea era albă și bolnavă de aer
își acoperea fața
să poată respira”
Sigur starea de „alb㔠în context european nu poate semnifica decât inocență, puritate, fericire, care se tranzitivează asupra „ei” . Mai aflăm, o nouă tranzitivare, că era și „bolnavă de aer” ca semnificant al vieții în fapt o condiționare sine qua non a acesteia. Apoi sensibilitatea și discreția „își acoperea fața să poată respira”
Am invocat mai sus facilele metafore în genitiv. Le numesc acum pe toate și voi trata poemul ca și cum acestea nu ar aparține textului. Adică eliminate. Acestea sunt: „umbrele cuvintelor”, „somnul copacilor”, „apele visului”, „umărul Domnului”, „fluierul inimii” și fac un deserviciu poemului.
Frumusețea ne este relevată ca fiind aceea pe care o are „o pânză de păianjăn /” adică, tranzitivând, fragilă, cu ochiuri perfecte, dezvoltabilă concentric, imaginați-vă ce frumos arată o astfel de „frumusețe” care se dezvoltă discret și care este vizibilă nu oricui și nu oricum. O frumusețe elaborată, trudită chiar „țesută discret între o mie de secunde” O frumusețe perfectă sugerată și de rotunjimea ochilor aflați în stare de căutare, o frumusețe de tip acțional așadar, o frumusețe neconștientă de propria frumusețe. Poate o frumusețe morală: „nici măcar de sine nu-și aducea aminte”.
Tot astfel, și las și altora bucuria de a găsi conotațiile textuale, adică tranzitivând vom „adânci” portretul și vom cunoaște „casa cu păsări”, „încălcarea singurei porunci”, „iubirea omului bolnav de amintiri”, etc.
Nu pot să nu amintesc și versul „își rupea memoria la fiecare trecere prin nisipuri”
Portretul surprinde o „ea” complexă, bogată interior, rănită, „desculță în iarnă”. O „ea” luptătoare, puternică aflată în comuniune cu îngerii: „ea nu îndura moartea chema îngerii”.
Însă, peste toate, poemul surprinde un portret cu „ea” ca o liniște.



Fără metaforele incriminate poemul ar putea arta astfel:

Portret de femeie*

ea era albă și bolnavă de aer
își acoperea fața
să poată respira

ea era frumoasă ca o pânză de păianjăn
țesută discret între o mie de secunde
cu ochii rotunzi căutând
nici măcar de sine nu-și aducea aminte

ea locuia într-o casă cu păsări
nespus de înalte
își amintea că demult încălcase o singură poruncă
a iubit cu patimă un om bolnav de amintiri
plin de plăgi pe picioarele rupte

ea era atât de palidă și desculță în iarnă
își rupea memoria la fiecare trecere prin nisipuri
venele-i erau coloane transparente
prin care curgeau lacrimile târzii ale bolnavului

ea nu îndura moartea chema îngerii
făcea din gânduri culoare de-oglinzi și ei treceau
ca printr-o pădure de oameni

ea purta liniștea ca pe un animal mut

*Daniela Luca,
http://europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=4152
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23930
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE