FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Din iarna de demult
Text postat de Camelia Constantin
Cu gândul numai, îți voi face pârtii
spre cer și înapoi, prin fulgi de nea,
iar inima, în palme de răspântii,
o voi lăsa să-ți cânte- și cu ea,
în aripi cu parfum de iasomie,
doi fluturi de zăpadă-ntr-un tumult,
într-un miraj cu dungă arămie
ne-or îmbăta o seară, nu mai mult.

Doi rătăciți pe-o coală de hârtie
în visul alb dintr-un pătrar crescut,
de lună părăsită-n apatie,
ne vor veni pe vârfuri și, tăcut,
i-om alunga de nici nu or să știe
prin câte vieți iubirea ne-a trecut ,
prin câte morți aroma ei învie
înzăpeziri ce nu ne-au cunoscut.

Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Ceea ce primesc mă bucură, ceea ce nu vine nici nu mă-ntristează( vorbind despre poezie, desigur). Dincolo de ea, altele ne sunt suferințele, încântările și așteptările.

Vă mulțumesc pentru aprecieri,
cu aceeași admirație vă citesc și eu,

 
Postat de catre Camelia Constantin la data de 2013-01-24 22:05:06
         
 
  er. scrieți  
Postat de catre Vasile Hurmuzache la data de 2013-01-24 07:50:31
         
 
  Și-au înflorit! mirările târzii
S-au pitulat înfiorate-n pene
Și pare moartea zâmbet de copii
Topind înzăpezirile perene...

De-atâta alb, s-a prăbușit în hău
Privirea, ca o aripă deplină
Și, pasăre cu aripi de lumină
Te-ai ridicat din nou în cerul tău!...

Scrieși foarte frumos! Meritați cu mult mai multă atenție decât vi se oferă acum. Sunt convins că se va auzi de dvs. Toata stima!
 
Postat de catre Vasile Hurmuzache la data de 2013-01-23 22:14:32
         
 
  Încerc și eu o replică la replică, de dragul poeziei și al înzăpezirilor
…

Din iernile ce-au fost și încă vin
Ninsorile pe umeri să le cadă,
În armonia sferelor, divin,
Să le-nflorească aripi de zăpadă.

În hăuri să coboare moartea, lin,
Și ochi să nu mai fie, să o vadă,
În locul ei și într-un zbor deplin
Să se înalțe viața, ca o pradă.

 
Postat de catre Camelia Constantin la data de 2013-01-23 14:30:26
         
 
  Zăpada cu parfum de iasomie
Învie iarăși oameni de zăpadă,
Fulgi obosiți, cu aripi de hârtie,
Pictează derdelușul pe o stradă…

În podul palmei, inima tresare,
Un cântec în artere se întâmplă,
Se-nalță dorul ca privighetoare
În norii albi ce viscolesc pe tâmplă…

Mi-aduci în prag icoane și pătrate
Și cercuri care se întrepătrund,
Un clopot tainic între ele bate
Și-n învierea morții mă ascund…

Ce vis frumos, doi călători de lut
Prin morți trecute-n înfloriri învie,
Înzăpeziri ce nu i-au cunoscut
Iau chip de ghiocei și iasomie…
 
Postat de catre Vasile Hurmuzache la data de 2013-01-21 01:41:52
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23930
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE