FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Ultimul punct de întâlnire
Text postat de Vasile Hurmuzache
Nu te-ai purtat precum o mamă,
Tu te-ai purtat dumnezeește.
În juru-mi totul se destramă,
Doar chipul tău senin zâmbește.

Încerc să calc cărări pierdute,
Le văd în zare pitulate.
Deasupra lor, ciocârlii mute
Un Cântec vor să îmi arate…

Și e ciudat că eu aud
Doar pașii tăi prin bătătură
Și-n foșnet frunzele de dud
Cum îți pun Cântecul pe gură.

Apoi… doar flori de busuioc
La o icoană tot mai vie,
Care mă poartă ca un foc
Pritr-o biserică pustie.

Acolo preotul sunt eu
Care contemplu panorama
Și-l rog frumos pe Tatăl Meu
Să mi-o aducă iar pe mama.

Nu mi se pare, chiar L-aud
Șoptindu-mi limpede și clar:
- Fă nani sub pământul ud
Și împreună veți fi, iar…

Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23930
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE