PRIMA PAGINA   TEXTE   COMENTARII   AUTORI   CONSACRATI   CAUTARE   FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT
În toamna noastră Text postat de Vasile Hurmuzache În toamna noastră, noi eram cocori Dar nu plecam în ţări îndepărtate, Ne ascundeam în ochii de cetate Şi-n cântecul unei privighetori. Crezi, tu, că înţelege cineva Că ne-am trăit destinul cu secunda? Pe cine crezi că mai atinge unda Acestor nori ce par de mucava… A cui mai poate fi ce-i pentru tine? Îti aminteşti cum îti plăcea să-mi spui: ,,Cu tandre felinare de gutui Vom lumina în toamna care vine”? Copacii mai purtau bijuterii. Azi, doar tăceri şi frunze aberante. Te cheamă vremea noastră să revii Şi brumele atârnă diamante… Azi,chiar şi toamna este ipocrită, Strecoară vântul aspru prin gingii Şi-mbată vinul necules din vii, Buzunărindu-l, la cules, cinstită… Ne-am prăbuşit prin multe anotimpuri Străini de rostul zborului spre cer Şi-am conjugat ades la alte timpuri Ce trebuia să fi rămas mister. Am mai trecut şi dincolo de dig Şi ne-am crezut o clipă pescăruşi Dar s-au deschis în noi secrete uşi Şi-au îngheţat aripile de frig. Acum… să dea în pârg prima zăpadă Şi mai cioplesc din lacrimă statui, Pe soclul lor doar chipul tău îl sui, Ce ochi străin mai poate să îl vadă? Asteaptă-mă, voi îngheţa şi eu, ( E o pastişă Omul de Zăpadă ), Dar nu se poate face o rocadă, Sunt transparent de nu mă văd nici eu… Parcurge cronologic textele acestui autor Text anterior       Text urmator Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!   Comentariile userilor	Pseudonim Parola Nu am cont! Am uitat parola!   Texte: 23931 Comentarii: 120070 Useri: 1425
ADMINISTRARE