|
|
|
|
|
|
|
|
|
... |
|
|
Text
postat de
Daniela Luca |
|
|
trec uneori printre cai ºi poeþi
mã întreb de ce
caii scriu în galop versete
iar poeþii se uitã pe sine
într-un manej
fãrã întoarcere
de parcã viitorul
ar fi invizibil
sub copitele murgilor
ºi prezentul
doar o
elegantã paginã
fãrã autor
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Viitorul cel invizibil, abia perceptibil, in functie de ce construiesti in trecut ori ce soarta ti-e scrisa. Prezentul, o secunda, nici nu apuci sa o atingi, ca s-a dus, asa, nesemnata, dar cu insemnare, fara ea nu ai trece dinspre galop inspre alt galop.
M-a atins sensibil: casa bunicii, intr-un 9 februarie am pierdut-o. Pagina mea eleganta, acum fara autor. Ce fir invizibil ai atins, Sorin, fiindca de stiut nu aveai cum stii. :) Sau poate doar candela caisei. |
|
|
|
Postat
de catre
Daniela Luca la data de
2006-02-09 08:26:24 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Viitorul oricum e invizibil (imprevizibil) cu si fara copite de cai in goana, iar prezentul? Prezentul chiar nu exista? Nu te reprezinta si nici nu apartii nici unui autor?
Sa vina poezia! Prin ea uiti tot si toate, griji, necazuri se duc precum fumul de la casa bunicilor. |
|
|
|
Postat
de catre
Sorin Teodoriu la data de
2006-02-09 08:20:41 |
|
|
|
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
|
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|