|
|
|
|
|
|
|
|
|
Prin ceață |
|
|
Text
postat de
Vasile Hurmuzache |
|
|
Prin ceață toamna vine mai pe buze ,
Ne-așteaptă-mpărătește munți pustii
Și frunzele , să nu mai fie frunze ,
S-au îmbrăcat în mantii ruginii .
Ne ceartă vântul serii pe coline
Că-n verile de aur ne-am pierdut .
Tu , ce cântai în rănile din mine ,
Ca o icoană tristă ai tăcut ..
Pe pleoape , bruma mă colindă ,
S-a ofilit lumina undeva
Să nu mai fie raiului oglindă
Se-ntunecă în ochii tăi ceva .
Azi Polul Nord se joacă de-a căldura
Și soarele de-a bățul de chibrit .
Doar lacrima întredeschide gura
Și focul din cuvinte-i potolit .
Plutește-n aer pace prefăcută ,
Stă frigul depărtării între noi
Și urcă din adîncuri , nevăzută ,
Tăcerea . Și ne lasă tot mai goi .
Și , prin retină ,drumurile pleacă
Departe , mai departe tot mereu .
Rămâne o poveste mai săracă
Și cerul mai lipsit de Dumnezeu ..
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23931 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1425 |
|
|
|
|
|
|