FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
cuvinte invargate (26-27)
Text postat de nicolae tudor
27.
viața-mi oferă iarăși un rol greșit.

mi-e dor de calda pâine neagră
și abur de prună ieșit prin țivel.

în zadar
mă goniți din gândul în care m-ați împins și
din carenu se mai poate pleca.
(femeie, sunt în cealaltă cameră, taci!)
mi-e scârbă de lumea
plină de porcării adunate-ntr-o viață.
trec și acum pe lângă voi cu aceeași
dezastruoasă concluzie despre om.
(o cafea amară, vă rog,
lăsați loc pentru nițică otravă!)
merg să mă dezleg de acel copac.
știu, unele lucruri nu le poți depăși.
încalec pe stânga
și fug de ele.
cineva îmi tot sigilează trecătorile!

n-aveți cum să mă câștigați,
asul e la mine
și am deja mai multe inimi și mai multe urechi,
am deja mai mulți înțepători și
neiertători
ochi.

26

Doamne,
m-am simtit prost toată viața pe care mi-ai dat-o.
faptul că oamenii dorm pe cartoane,
pentru Tine e o simplă chestie de geografie?
mi-e rușine ca în pădure nu găsesc nici un copac,
că strecurăm maini sub centuri transparente de castitate
(vrem numai piele goală pe pielea noastră goală!)
am împins viața pe muchie de cuțit,
fructul cel mai greu de cules îl doborâm cu pietre,
reținem, furioși, chipuri știind că vom râde
în ziua când vor face, ca toată lumea,
o singură și banală greșeală.

ești curat, mi se strigă numărându-mi-se zilele,
nu putem să-ți facem nimic!

am obosit luptând să simt ceva
din când în când.
lasă-mă să uit toate lecțiile de viață,
joacă-Te singur
mai departe...
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23931
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE