|
|
|
|
|
|
|
|
|
Mi-ai interzis să te iubesc... |
|
|
Text
postat de
Ioan Grigoras |
|
|
Am rătăcit atâta timp prin ploi
Și mi-au bătut în ușă valuri crude,
Am vrut un curcubeu, dar prin noroi,
Am plâns, tăcut, în nopți pustii și ude.
Tu ai venit pe aripi de amurg
Purtând în suflet doar lumină pură,
Ai luminat tăcerile din burg -
Nu ai în inimă cuvântul „ură”.
Când ți-am cântat pe cerul fără nori,
Mi-ai interzis să-ți scriu despre iubire,
Să sorb o lacrimă de-a ta în zori,
Să-ți las în suflet numai o privire.
De ce îmi interzici să te iubesc?
Eu stau, târziu, în noapte, lângă tine,
Ascult un tril ce astăzi îl doresc,
Gândindu-mă la clipa care vine.
De ce nu vrei ca să zburăm în doi,
Când cerul fără nori parcă ne cheamă?
O lume vom găsi doar pentru noi -
Acolo e iubirea fără vamă.
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23931 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1425 |
|
|
|
|
|
|