|
|
|
|
|
|
|
|
|
AȘA CUM N-AM ȘTIUT |
|
|
Text
postat de
Stelian Platon |
|
|
Așa cum n-am știut
Așa cum n-am știut să prind vreodată umerii tăi goi,
Visez c-o fac chiar astăzi, ori poate în lumea de apoi.
Însă prea multe stele cad, în noaptea-n care ne-am ascuns,
Iar slobodele noastre trupuri, cu făclia lor s-au uns.
E-atâta liniște, că sfârâie tristețea lumii-n cer
Și-adun planete stinse, mici, în sacul meu de gunoier.
Sărmanele iluzii ce-au hrănit trecutul anodin,
Sub scutul unei vieți febrile, strigă cu un glas străin.
Te uită, nebunia e ascunsă-n locul cel mai sfânt,
Doar eu iubito acoperit cu același trist veștmânt
De visu-n care azi te-aștept, n-aș mai putea să mă dezic;
Totuși, Dumnezeu se pare nicicând n-a fost așa de mic.
15-06-12
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23931 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1425 |
|
|
|
|
|
|