PRIMA PAGINA   TEXTE   COMENTARII   AUTORI   CONSACRATI   CAUTARE   FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT
Solange şi turistul oranj Text postat de Dragoş Iovan (scenetă desuetă) PERSONAJE: SOLANGE, 18 ani TURISTUL, 36 ani BASETUL, 7 ani CLONA LU’ SARTRE, evident, fără vîrstă DECOR: O stradelă în pantă acoperită cu macadam; clădiri în stil secesion; o terasă cu mobilier din fier forjat; în fundal, kitschoasă silueta turnului Eiffel. TURISTUL (poartă în spinare un rucsăcel, e îmbrăcat într-un pulover scămoşat din lînă oranj şi trage în lesă Basetul care păşeşte greoi, gîfîind): -Doamne, ce încîlceală, parcă-s în piaţa Vitan la oră de vîrf….(consultă o hartă)….unde drac o fi muntele Parnas că nu-l dibui? SOLANGE ( într-un top care-i lasă buricul la vedere şi o fustiţă scurtă, cu volănaşe roz, fredonează, mergînd cu paşi săltăreţi): - Sur le pont d’ Avignon mă aşteaptă un merţan cu jentuţe de bonton şi pompoane la volan Sur le pont d’ Avignon e gagiul meu bazat are muşchi din nandrolon şi profilul epilat dacă-s cool şi-i dau jambon ne plimbăm pe înserat pe şoseaua spre Lyon…. TURISTUL (îndreptîndu-se spre ea, politicos): -S’il vous plaît… SOLANGE ( cu scîrbă): -Puah, zut alors , vous les roumains…mereu şerşiţi, tout le temps cu mîna-ntinsă! TURISTUL (confuz): -Pardon, io nu cerşesc, je şerşe le mont Parnas! SOLANGE: -Montparnasse? Păi zi aşa, nene! Ai frăncuţi? TURISTUL( o priveşte nedumerit): -Ce să am? SOLANGE: -Mălai, piţule, parale? TURISTUL: -Ahaaa…nu, am o franciză, sunt poet, am o tarabă unde vînd versuri de tot felul! SOLANGE (sugînd o lollypop roz): -Da’ n rucsac ce ai? TURISTUL: -Manuscrise olografe…de la simbolism pînă la post-post modernism…vrei să-ţi citesc cîteva? BASETUL (cu o voce răguşită): -Ham-ham…maculatură, fleacuri… SOLANGE (scoţînd acadeaua din gură): -Mai bine aveai ciocolată elveţiană , halviţă sau lokum de Smirna! În general, lectura mă plictiseşte, dar mi-eşti simpatic cu rucsăcelu’ tău, cu flaneaua ta trendy de cadou electoral şi mutra asta ingenuă de boem … hai, dă-i drumul! TURISTUL (scoate un caiet gros din rucsac şi începe cu o voce monotonă, fără pauze): ” Timpan barosan piticii din creier au fuste din ratan în brazil io cutreier capibara ronţăie mere ionatan dincolo de Manaus se-aude-o flaşnetă în curba lui Gauss pic-o starletă ascult pe Bon Jovi urlînd în Ipod dinspre jungla cea ninsă vine-un nerod şi-mi zice mantisă pot să te rod….” BASETUL: -Aiurea, ai băgat tot felu’ de chestii din cămară…dicteul automat, bleah, un stil fumat… SOLANGE (aplaudînd): -Mi-a plăcut…am avut şi eu un porcuşor de Guineea, dar a murit de diabet. Dacă-mi cumperi o capibara, mă culc cu tine! BASETUL(rîzînd): -Eşti patetică…îmi vine să plîng! O fi de la friptura cu ceapă ce-am halit-o la micu’ dejun! Dacă vorbesc cu tine, o fac aşa-n general, nu înseamnă că te fac tîrfă… TURISTUL ( conciliant): -Nu vă ciondăniţi, haideţi mai bine să bem un absint! SOLANGE(aplaudînd): -Yam-yam, papa, j’aime l’absinth, c’est drole, dacă îl bei c-un troll, da’ dacă ai un breloc îmi dai şi-o ureche ca şi VanGogh! BASETUL: -Hau-hau…tot ghiveciul ăsta căruia-i zici poezie e consecinţa unui delir, un fel de reţea a celulelor scintilante din peisaj, nu cred că ai scris-o îmbibat de absint , e evident si probabil cunosti practica găştii de labagii beton, şi pentru că la fel de evident, pentru mine n-ai avut curajul să duci tot pîn’ la capăt, să îţi pui maţele întregi pe foaie, adică să zic aşa ce-ţi dictează o minte detaşabilă, într-un provizorat neinfluenţat de mediul înconjurător, într-un areal construit pe eşantioane uzate de surrealism supurînd, adică buba care nu se încheagă eficient este că-ntr-o logică aleatoare eşti doar un… CLONA LUI SARTRE (se apropie, îmbrăcat într-o mantie multicoloră, ornată cu pene de struţ, agitînd un baston): -Logica, deh…e violon d’Ingres pentru toţi existenţialiştii!Ştii cum se zice, nu? Sub toga fiecărui filosof elevat se-ascunde un baston de logician! TURISTUL (răsfoind caietul): -Am şi poeme existenţialiste….(citeşte): În pădurea din Bugeac A sosit un pitpalac Cu bavetă de lăstun Ca să işte un taifun Există în Lună un ceas Unicat c-opale strass Dar cazacul cel umil Tropăind în mod subtil Scoase de sub palton O puşcoaie remington Şi-l somă pe-oximoron Te împuşc, nene Simon… BASETUL: -Dacă asta e poezie, eu sunt Alexandre Dumas-tatăl şi fiul…(se scarpină cu laba posterioară sub burtă)…numa’ manifestările recognoscibile unei instanţe superioare, detaşate şi ironice pot umple cupa livrescă cu nectar de tangerine… de aici pînă la ratarea totală, deşi pe bucăţele eşti valabil, nu e decît o aruncătură de băţ… CLONA LU’ SARTRE: -Apropos, n-aţi văzut-o pe Simone? Aveam întîlnire pe-aici cu ea… TURISTUL: -Nu, n-am văzut-o…da’ cît e ceasul? CLONA LU’ SARTRE (consultînd o pendulă pe care o scoate de sub manta): -O mie nouă sute şaizeci şi doi, marţi, iulie… BASETUL: -Cine-i Simone, vreo fufă ce scrie poezie? CLONA LU’ SARTRE: -Eşti impertinent! Simone de Beauregard e o căţeluşă bichon, cu pedigree verificat, foarte inteligentă, am învăţat-o să citească fluent în trei limbi, purtăm lungi polemici despre conceptul de alienare a individului în contexul larg, ilogic, necizelat de formule absconse, doar matematică pură! BASETUL: -Eşti plicticos…atemporal privind lucrurile, habar n-ai de literatură, sari cu gura, dai din fălci şi-ţi scapă esenţialul : lumea e un cîrnat, tot ce s-a creat pînă la noi e redundant! SOLANGE (luîndu-l pe Turist de braţ): -Mi-e foame, hai să mîncăm ceva uşurel…scoici saint-jacque cu sos bearnez, sufleu de bizon cu ouă de struţ, poate şi-un desert asortat… BASETUL: -Io aş bea un burbon cu Bukowski… CLONA LU’ SARTRE: -Mi-e greaţă, aş bea o ţuică cu Ionesco… TURISTUL (plecînd cu Solange de braţ): -Îmi place să călătoresc, am ocazia să cunosc să antamez curbele topolirice ale peisajului să cunosc obiceiuri şi apucături culinare noi, tipologii originale, locuri abuziv bătătorite de tălpile avide ale turiştilor. Cum spune poetul, sau poeta: “Lăsaţi toţi paşii să vină la mine, autocarul e-ngust, ne pitim sub bureţi, am trei pisici, douăşpe vieţi textila jos arta sus degeaba ne îmbulzim în cunilingus cuminţi cu papila înfiptă între coapse fierbinţi, uşile se-nchid peste-un lan de secară, globtroterul c-un hanger între dinţi ne-aşteaptă sub scară…” Parcurge cronologic textele acestui autor Text anterior       Text urmator Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!   Comentariile userilor	Pseudonim Parola Nu am cont! Am uitat parola!   Texte: 23931 Comentarii: 120070 Useri: 1425
ADMINISTRARE