FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
La aniversare (fiicei mele)
Text postat de Vasile Hurmuzache
Acum si atunci, tot mereu primavara
Nicicand mai prejos de iubire si vis
Din vremile-apuse tresare si zboara
Ram nou, seva noua si boboc de cais.
Acum, cand tacerea furis ma-nconjoara
Din nou ma indrept, intelept, spre arcus,
Esti, stii tu, prea bine, intaia vioara
In care un Cantec facut-a culcus.

Hristos a-nviat!, fiecare copil
Urmeaza sa-si urce Golgota si Crinul...
Ramai pe vecie pe dealul umil
Marit doar de jertfa Celui cu seninul.
Urmeaza-ti menirea cu ochii deschisi,
Zideste intr-una ce altii darama,
Ai, pline de floare, livezi de caisi
Ce aduna din soare macar o farama.
Hobitii mai sapa mereu vizuini...
Esti, fii tu Lumina a celor putini!

La cata tacere imi sfasie seara,
`Ai, vino, fetito cu ochii ca vara...

Mai lasa-mi un semn, undeva, in Inalt ,
Unde eul din mine mai poate fi tu,
Lasat-am pamantul in cel Celalalt,
Tu zborul sa-l ai mai usor si sa nu
Intarzii Lumina la Marele Salt.

Am inima plina precum un potir,
Nu trece straina prin taina, si mir
Invata sa darui de-a pururi!




Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23930
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE