|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ciutura adapă cu lacrimă fântâna |
|
|
Text
postat de
Vasile Hurmuzache |
|
|
Venim dintr-o fântână atâta de adâncâ...
Iar Cel ce a zidit-o a pus in ea tot zborul,
Se-nvirt in jurul ei toți filozofii incă
Și-i caută lumina, și-i caută izvorul.
Venim dintr-o fântână frumoasă și ciudată,
O afli pretudindeni și nu e nicăieri,
Ne face setea miei, bem lacrimă curată
Și-ndată ne prefacem in umbre de oieri.
Și se zidește umbra-n ecoul de caval
Ce face Timpul Cântec și zilele o turmă,
Iar setea ne aburca in șaua unui cal
Cu aripile frânte, și le mânăm din urmă.
Dar nu avem nimica, samaru'-i tot avutul
Și arde ca o torță in el intr-una stâna,
Se rătacește plânsul arând cuminte lutul
Și ciutura adapă cu lacrimă fântâna.
Când obosim pământul ne rezemăm de cer,
In aburii fântânii pășunile pasc turma
Și se intind frumos,incet peste oier
Și iarba se inalță și ii ascunde urma...
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
|
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23973 |
|
|
Comentarii:
120095 |
|
|
Useri:
1426 |
|
|
|
|
|
|