PRIMA PAGINA   TEXTE   COMENTARII   AUTORI   CONSACRATI   CAUTARE   FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT
Faptele şi gîndurile lui Ambrazură Text postat de latunski criticul (continuare) 6. Ambrazură şi ursitoarele 1. (!) Pe Mama Leone şi pe Maica Tereza, oare nu sînt eu fiul Prezbiterei, născută în zodia Fecioarei? Oare nu m-a lepădat ea la Maternitatea din B…, pe cînd asistenta Medicului de Specialitate îmi schimba scutecele? Oare gestul ei poate fi motivat numai prin faptul eram fiul nelegitim al Subalternului? Oare nu este ştiut de milenii că toate femeile, în afară de mama mea naturală (şi cea adoptivă, desigur), se înfruptă din cele lumeşti, păcătuiesc şi cercetează în toate zilele, iar apoi cred şi fac penitenţe, ţin posturi şi mucăresc lumînări? 2. Iar la trei zile după ce mama mea naturală a plecat să-şi cumpere ţigări de la boutiqul opus Maternităţii şi nu s-a mai întors niciodată, au apărut în jurul pătuţului meu trei femei. Şi ele erau aşa ca nişte aburi, umbre sau fantome, doar că două erau mai grase şi una mai slabă. 3. Iar prima a zis că este asistenta Familiei de Medici (Asclepios şi Igeea Popescu); şi că nu ea a completat trimiterea la Maternitate, nicidecum să o fi semnat medicii de familie, Igeea sau Asclepios. Privind prin această prismă neşlefuită, zicea ea, eu nici nu m-am născut, sau mai precis nici nu ar fi trebuit să mă nasc. În final a zis că, dacă m-am născut, totuşi trăiesc. Şi ea era cea slabă. 4. A doua, care zicea că este de la „Leagăn” (ah, ce cuvînt frumos pentru mine), mi-a ţinut un spici despre responsabilitate, mame naturale, mame inseminate, mame purtătoare şi mame avortone. A plecat să se consulte cu factorii ei de decizie, a revenit, iar a plecat - ce femeie energică ! (îmi părea rău că nu m-am născut mai devreme) - mi-a urat să am o copilărie fericită, ceea ce s-a şi întîmplat. Şi ea era grasă şi frumoasă. 5. Iar a treia era tot grasă, dar distinsă şi intelectuală. Se citea pe faţa ei că absolvise o facultate particulară şi cu sacrificii morale şi materiale „a prins” un post la Protecţia Copilului. Ea vorbea despre tatăl meu natural, despre Pater Intempestivus şi Padre Parcimonicus, dar mai ales despre viitorul meu tată adoptiv. 6. Tare mîndru mai eram de cît eram băgat în seamă. La aşa urări aş mai fi avut nevoie de doi analişti politici, un kremlinolog şi o clarvăzătoare de serviciu - că să pot creşte mare şi cu funcţii. Dar am făcut pe mine de emoţie şi iar a venit asistenta Medicului de Specialitate ca să-mi schimbe scutecele. 7. Şi cîte aş fi dorit să le povestesc, dacă nu s-ar fi întîmplat acest incident neplăcut!... Le-aş fi spus ce am simţit eu la început, cum am ieşit dintr-un tunel cu capul înainte şi toate luminile erau stinse, cum mi-era o frică teribilă şi ţipam în draci şi eram învelit cu ceva transparent, de parcă aş fi plecat cu picioarele înainte, dar asta nu era încă de actualitate. Şi pe cînd treceam eu prin tunel, mi se iviră tot felul de arătări, cum ar fi: şcoala, armata, slujba, Administraţia Financiară, căsnicia, cheltuielile curente, Renel, Distrigaz, Petrom şi alte cîteva chestii urîte. Multă vreme am mai mers şi din loc în loc erau indicatoare cu denumiri ciudate şi de neînţeles pentru mine, cum ar fi: uter, punctul „G” , labii mari şi mici etc., timp în care mă rugam să fie mai puţine victime în Irak, Kosovo, Cecenia, Transilvania. 8. Apoi se făcu o lumină mare şi am scos un ţipăt groaznic, iar una urîtă şi bătrînă mi-a tras o palmă la fund şi mi-a tăiat legătura cu lumea de dincolo, ignorînd legile UE despre drepturile copiilor. Oricum, ele fiind „de specialitate”, ştiau aceste fenomene: poate cunoscuseră, la rîndul lor, acea plăcere adulteră a mamei mele naturale, care era firesc să fie combinată cu durerea genezei; doar eu credeam că Freud şi Jung sînt mai copii decît mine, iar Vasile Andru este încă embrion. 9. Dar acestea sînt doar primele mele impresii despre viaţă. Amintirile sînt vagi, vaginale şi pierdute în hăţişul cortexului. Vine oare o vreme cînd ele se vor defragmenta? Cine ştie? Cum spunea mai tîrziu şi naşa mea de botez, Doamna Badea, sora Doamnei Neaga, fostă şefă de secţie la Tricotaje, care a devenit mai tîrziu actuala Tricotrenţe SA, cînd prezenta realizările şi neîmplinirile colectivului în faţa superiorilor ei: “E mult, e puţin, cine ştie?” 10. Petrică a lui Parmenius, fostul meu coleg de complementară, pe cînd eram eu în anul întîi şi el în anul „second”; povestindu-i eu cele de mai sus, a zis că meditează la ce i-am povestit şi că îmi dă răspunsul abia a doua zi. A trecut mult timp de atunci, dar de fapt ce mai contează că el încă meditează? Cerul să-l odihnească acolo unde este şi să învie în trup şi în suflet înaintea mea, pentru că merită. A fost pentru mine ca un înger păzitor înregistrat la OSIM! 7. Gînduri, fel de fel 1. Astăzi este 1 Decembrie, este frig şi miroase a sărbătoare, deşi mama n-a fiert nici fasole, nici varză. Dar dacă nu merg la şcoală este ochei, ca şi cum ar fi uichend. Pentru cinstirea acestei zile unii dintre colegii mei au fost la paradă, iar altora părinţii nu le-au dat învoire decît pentru defilarea care nu s-a mai ţinut. Retrograzi, vă rog să mă iertaţi, eu am părinţi adoptivi, monitorizaţi de către organisme „beton”. Ei nu se pot opune doleanţelor mele. 2. Aşa că am privit împreună cu Sidery, mon amour, cum leşină MeTe*-ii în front, apoi am plecat „pe insuliţă”, pentru că eram într-o dispoziţie romantică şi citisem de curînd o carte cu multe pagini, zisă Insula Comorilor sau Comoara din Insulă, nu mai ştiu de cine era scrisă, am uitat şi acţiunea. 3. Mai pe seară, tata m-a luat cu el cînd a plecat în vizită la vărul lui (unchiul meu, într-un fel). Am traversat calea ferată spre Cartierul Spînzuraţilor, unde cu toţii am mîncat aşa şi aşa, apoi ei au băut mai altfel şi după o vreme au trecut la politică şi filozofie. Iar vărul lui taică-meu a zis după o vreme: „Pe la 1600 după Ăla , ţarul Petru vorbea lumii despre Principate, apoi pe la 1974 lui Ivan i s-a rupt pagaia; dar abia in 2003 avea să fie semnat tratatul ruso-român”. 4. Iar tata a mai băut o cinzeacă şi-a aprins o ţigară, a mai băut direct din sticla de ţuică, apoi i-a spus vărului său (care îmi este unchi, pe undeva): „A fost odată un om cu stare care avea han, staţie de combustibili şi staţie de poştă. Şi el locuieşte la Poşta Cîlnău, deci trăieşte şi în prezent. Mai are şi fabrică de alcool, care face rachiu aprig de Cîlnău. Şi cînd el va reveni de la Canal ori din Deltă, nu o să mai găsească nimic”. 5. „Şi ce are aceasta cu Prefectura, l-a întrebat vărul lui (adică unchiul meu adoptiv, dacă se poate spune astfel) pe taică-meu. Şi i-a răspuns taică-meu: „Păi n-are, dar ce are ţarul Petru cu pagaia?” 5. „N-are, cum n-are nici Fondul PHARE cu procesul de alfabetizare, că l-a zăpăcit aşa de tare încît l-a transformat în multe facultăţi particulare. Eu care am terminat „colegiul privat”, mai la maturitate, pot să-ţi spun că m-am pregătit toată iarna pentru examenul de licenţă, dar la limba autohtonă mi-a picat bileţelul cu Şcoala Ardeleană. Noi fiind din Regat, cine dracu ştie despre şcolile lor, deşi nu pot fi mai dotate decît ale noastre, chiar dacă au fost ele preluate de la Maria Tereza şi de la Împăratul Iosif cu multă vreme în urmă“. 6. „Ai păţit probabil şi tu ca ăsta micu (despre mine era vorba), căruia i-au căzut Coşbuc şi Creangă la testele naţionale. Ei erau scoşi din programă, ba chiar şi din aria curriculară, dar s-au procesat greşit subiectele şi li s-a blocat hardul celor de la M.E.C., M.E.N., M.I., M.E.C.S.**“ 7. „Vere, eu m-am descurcat onorabil, chiar Rectorul de la Făurei m-a felicitat pentru răspunsul dat. I-am spus că era pericol mare cu şcoala aia, n-avea uşi, n-avea ferestre, şcolarii tremurau de frig şi se trăgeau pe lîngă soba care nu avea nici lemne. Apoi le-am spus că au venit comuniştii şi le-au înlocuit pe toate, au turnat praguri din ciment şi au dotat laboratoarele cu eprubete şi laborante care fumau ţigări Sumer şi ziceau că sînt văratece. Iar cînd uşile şi ferestrele au putrezit, din betoane au început să apară buruienele şi laborantele au îmbătrînit, numai bine că au venit şi capitaliştii cu termopane, verblokuri, velux-uri, „ondulaine” şi calculatoare. Aşa am luat cu un sigur răspuns note la patru materii: la limba autohtonă, la chimie, la informatică şi la materiale de construcţii”. 8. Visul lui Ambrazură 1. Pe cînd nime-n lume nu-i lua în seamă pe trăitorii şi tributarii acestor vremuri, ci doar pe badyguarzii altora, pe fotomodele ori pe producătoare; iar procuratorii lor, naşii lor şi peştii celor de la urmă erau pomeniţi la loc de cinste, alături de înapoiaşi cu faimă, 2. Iar şefii lor de la Protguard, Oriflame, Modelling şi Agenţia de Voiaj aveau documente despre mişcările în teren, despre surorile noastre şi despre dimensiunile lor de referinţă, ba contribuiau şi la buget, 3. Eu, Ambrazură cel Tuns Zero, încă nu eram păţit, deci n-aveam experienţă, n-aveam bani şi ca orice elev de factura tranzitorie, încă mai ziceam plin de ifose către colegii mei de cameră şi complementară, cînd subiectul surorilor noastre devenea de actualitate: „Atunci cînd ai o viză, nu eşti ţoapă!”, iar în prima parte a frazei eu nu mă refeream numai la cele Schenghen, iar în partea a doua mă refeream strict la sora mea de lapte şi nicidecum la surorile colegilor; 4. Şi fiind o noapte cu lună plină, pe cînd eu eram încă la Internatul Liceului Angelescu şi nu pe Internet, iar somnul meu era precar în patul suprapus, peste care ploşniţele kamikadze se catapultau, însă era mai dulce decît somnul surorii mele de lapte în diverse paturi; se făcu o mare lumină, televizorul din sala de mese se fixă fără telecomandă pe un post de maximă audienţă, 5. Filtrul de cafea al Secretarei porni fără apă şi cafea, iar telefonul din biroul Pedagogului suna în draci, dar cine ar fi avut curajul să răspundă, avînd chiar cheia de la birou. 6. La început eu, Ambrazură, crezui că visez şi chiar aşa era, dar dosarele memoriei mele sunt încă sub semnul informaţiei clasificate, deci nimeni n-o să ştie adevărul. Acum, visul meu este cunoscut doar prin cei care m-au cunoscut, mi-au fost colegi de dormitor şi de clasă, cu omisiunile de rigoare ale celor care l-au transmis şi cu greşelile de ortografie ale celor care l-au transcris. 9. Prezentarea visului apocaliptic 1. Iată visul meu: Se făcea ca eram la dealerul meu de telefonie mobilă şi era aproape de ora închiderii cînd am visat acest thriller. Am văzut un bunic fără cartelă. El era însoţit de nepotul lui, care avea deja telefon mobil. Şi ăla micu a dat din el un beep, cam aşa: „Cînd s-a răzuit cartela ta, bunicule, s-a făcut în eter o mare tăcere de aproape cîteva minute, pentru că tu nu mai aveai nici semnal, nici confirmare”. 2. „Dar apoi a venit un mesaj pe care l-ai citit, ai introdus codurile PIN, PUCK şi PACK”. Apoi s-a făcut că eu, Ambrazură, eram cel care citea SMS-urile şi MMS-urile, care aşa sunau: 3. Iată că s-a arătat un „call” alb. Cel care stătea lîngă el avea şi hands-free şi vorbea fără să se oprească pe partea dreaptă a drumului. Iar cînd dealerul a răzuit şi cartela de bonus, o făptură fără formă, ci doar cu glas, a zis: Vino să vezi şi noua ofertă!. 4. Apoi bunicul nepotului pe care îl visam a primit un alt „call”, cu valtrapuri şi carcase roşii. El a primit şi puterea de a comunica, nu precum cei care nu o aveau şi se căutau unii pe alţii pe la uşi, unde sunau în disperare şi în speranţa că li se vor deschide. 5. După aceea am visat că bunicul de mai sus se duse iar la dealer, pentru că auzea pregnant chemarea: Vino să vezi! Iar acolo era o făptură toată numai forme şi avea chiar glas cu care a zis: Avem un ”call” cu carcasa neagră, şi cu toc gălbui, la promoţie. Iar pentru că ai venit înainte de 31 ale lunii primeşti şi un zîmbet de la mine. Iar bunicul se tulbură periferic, pentru că nu era însoţit de nepot. 6. Dar, uitîndu-se el în vitrină, văzu patru tipuri de telefoane şi tot atîtea abonamente. Iar cartelele erau chiar mai multe. Conexiunile comunicării nu se vedeau, dar nici un semnal nu se transmitea pe pămînt, printre blockhausuri ori prin copaci, decît prin pachete, doar cele de la RomTelecom şi de la alte cîteva alte firme autorizate erau prin cablu. 7. Iar cei din seminţia CDP***, jumătate erau înscrişi la telefonia mobilă, trei pătrimi din total erau abonaţi la telefonia fixă, doar cei care plăteau ambele opţiuni erau jumătate plus trei optimi din cei care comunicau, în acest număr fiind incluşi şi cei care plăteau facturi la ambele opţiuni. Iar cei cu cartele pentru telefoanele publice erau numai două şesimi din total plus paisprezece şeptimi dintre cei care optaseră pentru toate formele de comunicare. 8. Şi se mai făcea că cinci din douăzeci erau în Sistemul de Învăţămînt, adică: elev, maistru, inginer, profesor sau inspector de profil. Iar dacă elevii aveau în proporţie de cinci şesimi telefoane mobile, următorii abia reuşeau să plătească factura la RomTelecom, întrebîndu-se ei dacă nu era mai bine cînd ştirile veneau cu diligenţa. Dar ei erau din stirpea lui Cicerones Popescu şi Mişa al Călmăţuiului, întrebările despre existenţă le răcoreau lor frunţile precum austrul şi cefele precum crivăţul. Ei se credeau intelectuali şi mereu se simţeau frustraţi de cîte ceva. 10. Somnul paradoxal 1. Eu, Ambrazură, refuzam chiar şi prin somn să visez asemenea aberaţii. Mă întorsei pe altă parte şi visai mai departe. 2. În a doua parte a visului eu auzeam un glas de gloată multă pe Internet revolută şi vorbii prin somn: Fumul se ridică în sus iar scrumul cade pe Pămînt, precum restul obiectelor, faptelor şi fenomenelor. Tare aş dori să văd contrariul! 3. Şi mă văzui pe mine, Ambrazură, pe cînd o ţigară aprinsă îmi ieşea dintre buze, dar pe cînd un monstru diform şi cu oarece tentacule îmi intra in organism prin locul unde colegele mele poarta inele neoxidabile. Ţigara provenea de la o tipă cu doua nume (Mari şi Huana), iar banderola care înconjura filtrul era de o provenienţă incertă, fără timbru. Monstrul era însă, mamă, mamă, din filme şi din Lock Ness, nu din nesul pe care îl bei tu, mămico, pe ascuns! 4. Apoi, dragă mamă, pînă la urmă contrabandiştii şi cei de la Medelin (sau Medeleni?) au fost prinşi şi monstrul scos la iveală, cum mi-ai spus şi tu în copilărie: Dacă ceva ţine de vrăjitorie ori de paranormal, pînă la urma se va dovedi că este de factură materialistă. Ce nu ştim astăzi, sigur vom afla mîine. 5. Apoi am visat un cer nou şi un pămînt şi mai nou. Pe cer planau baloane publicitare şi pe pămînt erau panouri publicitare şi pe toate scria: New Age, Noua Revoluţie Agrară şi Culturală, Noul Absorbant, Apa Nova, Noii Vulcani Noroioşi, Noile Pîcle, Noua Generaţie din Cetate, S-a întîmplat din Nou. Totul era nou. Noii oameni coborau din noii copaci şi erau ecologici şi cu noile norme Euro la zi. 6. După ce coborau, ei beau apa din rîuri şi fluvii şi doar cei care lincheau precum cîinii erau aleşi şi aveau tot „ce dorea muşchii lor”. Iar cei care foloseau pahare şi pet-uri” din plastic erau pîrliţi ca mine şi părinţii mei adoptivi, dar cei care beau din ele ţinînd degetul mic mai la distanţă, intelectuali erau numiţi. 7. Iată că eu, Ambrazură, am văzut şi am auzit acestea pe cînd eram la complementară. Asta m-a determinat să iau acea hotărîre crucială, adică să-mi completez studiile la seral, apoi să mă înscriu la Facultatea de Irelevanţă Comparată (particulară şi situată în Zona Industrială), cu profil irelevant şi economicos (400 euro/an de studiu). Şi mi-am mai zis: Cine este neinstruit, aşa să rămînă! 8. Dar cine este potent în a-şi plăti taxele şi cine ştie ce vrea de la viaţă, să-şi dea şi licenţa şi să se angajeze la Fisc ori la Garda de Mediu, că numai acolo poate fi Alfa şi Omega, cel dintîi pentru el şi cel de pe urmă pentru alţii, începutul pentru viitoarea carieră politică şi sfîrşitul pentru cei fără de noroc şi relaţii, bieţi plătitori de impozite, taxe, amenzi şi popreli; închinători la idolii legilor cu o singură faţă, nu „trei în unu” şi „patru ori patru”. Că cei din urmă nu vor şti nici de care legi să se păzească, nici cînd au fost promulgate, iar frica lor va fi ca frunza-n vînt şi ca pişarea-n contra vîntului. * - militari în termen; ** - diverse denumiri ale ministerului care „se ocupă cu educaţia”; *** - Carpato-Dunăreano-Pontic Parcurge cronologic textele acestui autor Text anterior       Text urmator Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!   Comentariile userilor                   "de cartier tiraspolean" si "invit la lectura intregului", evident, cu scuze pentru typo.   Postat de catre sters sters la data de 2011-08-19 13:49:51               Daragoi tavarisci Latunski, miliie moi priiateli i drughie dami Da sdrastvuiut partia i crestiani! Slava in veci literaturii de mase si criticii literare internationale! Cu uimire si satisfactie am vazut ca, dupa zile intregi in care textele mesterului transnistrean au zacut in totala ignorare, o luminitza mica dar viteaza, de peste balta care mai mult desparte decat uneste continentele, s-a facut vazuta iar glasul autentic al unui comentator a prins corajie si a laudat facatura. Care nu e de ici de colea, ci taman dintr-un roman intreg pre carele il citii dar nu voi desconspira numele, din sfiala. Ma bucur (desi nu poci da din coada, nefiind prevazut din proiectare cu asemenea apendice absolut util in situatii similare) ca s-a gasit cineva. Mai dupa aceea am prins si eu corajie si mi-am zis "da, de ce nu?" desi pana atunci repetasem obsesiv "nu, asta nu!". De ce? De-aia, ca fiind cunoscut si parat ca preten cu rusnacul si coleg ce cartier tiraspolean cu iel, sa nu se iste vreunul care sa zica precum c-am fi facut acilea colhoz de laude reciproc avantajoase. in vit la lectura intregului, si abia dupa aia sa mai stam de vorba. Cu sfiala, Kostanie. A propos, Nina secretara Massolit-ului a scuturat iar presul din oficiu pe fereastra si din intamplare au cazut cateva chistoace intregi de Plugar in capul meu. Daca messer Latunski doreste sa le recupereze, io i le-am pastrat intregi, pentru ca nu fumez si nici nu mai mufez.   Postat de catre sters sters la data de 2011-08-19 13:46:22               "Eu, carele nu ştiu decît moldoveneasca de baltă (de la Bălţi) şi care nu ştiu ce-i aia inglişstof, nici nu sînt ingliş-amerindian, apăi domnia-ta, de ce nu?" Boiar latunski, nu ma asteptam la atata modestie din partea dumneavoastra!Eu sunt convins ca stapaniti perfect muscaleasca veche si le invartiti binisor si in limba sovietica. (Apropos, pe Alfred Rosenberg l-ati citit in original?) Spre a nu vi se urca iarasi laudele mele la limba (ma intreb, de ce nu la cap?) o sa incetez acceasta activitate care nu face decat sa largeasca prapastia dintre un geniu si-un neispravit. Nu pot insa promite ca nu va voi intampina la Casa Sovietelor cu niste catrene fara vadane sau preotese asa cum va plac dumneavoastra.   Postat de catre Dumitru Cioaca la data de 2011-08-19 08:25:09               "Eu, carele nu ştiu decît moldoveneasca de baltă (de la Bălţi) şi care nu ştiu ce-i aia inglişstof, nici nu sînt ingliş-amerindian, apăi domnia-ta, de ce nu?" Boiar latunski, nu ma asteptam la atata modestie din partea dumneavoastra!Eu sunt convins ca stapaniti perfect muscaleasca veche si le invartiti binisor si in limba sovietica. (Apropos, pe Alfred Rosenberg l-ati citit in original?) Spre a nu vi se urca iarasi laudele mele la limba (ma intreb, de ce nu la cap?) o sa incetez acceasta activitate care nu face decat sa largeasca prapastia dintre un geniu si-un neispravit. Nu pot insa promite ca nu va voi intampina la Casa Sovietelor cu niste catrene fara vadane sau preotese asa cum va plac dumneavoastra.   Postat de catre Dumitru Cioaca la data de 2011-08-19 08:23:48               las' că e mai bine şea gaspadin decît: 1.să intre afe-eu şi să remarce că eşti nostalgic şi anxios(cu toate consecineţele fireşti a transformării subtextului,-solului şi ţarinii în tribună electorală 2.să-ţi corecteze EŞ erorile conceptuale privind trama disociată de la etaju' trei al naraţiunii 3.să te-njure NT şi MB (fireşti fie-le iniţialele ca faună de compost, metaforic vorbind)fiindcă au înţeles că i-ai înjurat şi mneata în aluzivele trensperente(jaluzele, veneţienne, perdele)ale tecstului 4.să te citească în fugă cronicaru' GR şi să constate superficial "maladeţ vitea,sohranitʹ horoshuyu rabotu" sau cine ştie ce amabilitate fadă! Din toate aceste motive, deşi ştiu prea bine că stele-ţi provoacă nostalgii şi voturile idiosincrazii, iaca dau una(1)mostră din fiecare...fireşte asta nu înseamnă că demaraju' e bun/slab sau că textul "mi-a plăcut"   Postat de catre Gheorghe Rechesan la data de 2011-08-19 08:01:46               ia te uită la literaţi, ce mi-a crescut audienţa, ha, ha, ha   Postat de catre latunski criticul la data de 2011-08-19 07:16:48               Aştept învierea morţilor, viaţa de după comentarii, cum aştept şi comentariul doamnei Elena Ştefan. Care va intra în direct şi la o oră de maximă sudienţă, cu Afeul în culise. Ea va spune: "Domnule Emanuel Cristescu, aţi inventat o lume demonică, vă poate confirma şi domnul profesor Ioan Corbu(dar şi demonaxul din mine - nota mea)". Va mai zice ea: "Dacă veţi pune în funcţiune şi tipografia (aia care stă împachetată de secole) va fi ceva de soarta noastră şi a lui Alex Popescu. p.s. Crîngul din Tiraspol se vede perfect de la etajul şapte al Casei Sovietelor, Tot de acolo se vede şi Roşia Montană, Pătlăgica Roşie şi Roşu şi Negru. Apostilă: văzut, cîntărit, măsurat şi găsit necorespunzător pentru un sait literar (mene, teckel, afurisiten)   Postat de catre latunski criticul la data de 2011-08-19 07:14:40 Parcurge cronologic comentariile acestui autor Text anterior       Text urmator               Ei, uite-aşa îi dădui start lui Ambazură. Acum veţi discuta despre orice altceva, despre el nema. Ce uşor de prins în plasă sînteţi, discipoli ai lui Velea şi Ţuţea...   Postat de catre latunski criticul la data de 2011-08-19 06:22:16               - Mă bucur (bucurel, bucurie, bucureştean, mahala) că v-aţi regulat cu limba autohtonă; - mă bucur că vă autocenzuraţi şi vă autocorectaţi - căzdoară, la început a fost cuvîntul; şi el de la piteşti, urziceni, sifeşti, leordeni, puchenii mari şi mici,caţaoani,lilieci şi halta, cochirleanca, iadul şi cu Gangele - era. Ue şi cu nato, mai de pe urmă, AMWAY l-a transformat şi crucificat. Eu, carele nu ştiu decît moldoveneasca de baltă (de la Bălţi) şi care nu ştiu ce-i aia inglişstof, nici nu sînt ingliş-amerindian, apăi domnia-ta, de ce nu? Dacă nu noi, apăi cine? Căzdoară eşti om de spirit, dar mai tare mă raportez la minieseurile socio-politice (ce pot fi adevărate prezoane de fixat referinţa în ambele sensuri), nu şi la epigramele cu vădane şi preotese, care ies pe intervalul aparenţei   Postat de catre latunski criticul la data de 2011-08-19 06:11:42               Gaspadin latunski, Cea mai buna dovada ca noi am fost fate serioase si nu puse pe misto, este ca de data asta nu am cautat nici un fel de nod in papura de care sa putem sa ne incarligam creatiile. Deci daca nastrusnicia continua s-ar putea sa ajunga un roman foarte interesant pe care dusmanul de clasa l-ar cumpara cu placere, insa pe gratis l-ar primii cu si mai mare placere. Cat despre Winetou nu pot sa spun decat atat: de cand bursa americana se tot duce in balarii arata mai vinetiu la fata decat Obama.   Postat de catre Dumitru Cioaca la data de 2011-08-19 04:08:25               Gaspadin Cioacă, pentru acest caz nefericit ezîstă trei explicăţiuni: - textul e atît de slab încît nu merită nici să-ţi tragi mucii atunci cînd îl citeşti; - cetitorii (care este şi autori) moare de invidie; - domnia-ta mă laudă ca să faci mişto de mine. Mai ezîstă şi alte interpretări ale fenomenului, dar ele se numeşte amendamente. Apreciez aprecierea d-voastră rezultată din lecturare, dar e nevoie de o mînă prea lungă, întinsă peste ape, care să mă salveze de indiferenţă. Chiar acuşica scriu ceva care să mă propulseze în topul saitului, căci, dacă stele nu e, voturi nu e - nimic nu e (cum spunea şi apostolul Gheorghe Gheorghiu). Ce mai face Winetou? Howgt!   Postat de catre latunski criticul la data de 2011-08-19 02:59:31               Gospodin latunski, Ma asteptam ca Ambrazura sa starneasca mai multa valva printre autoritatile literare ale site-ului dar se pare ca nu a fost sa fie. Asa ca imi revine mie sarcina de a spune cat de haraso e scrisa bucatica. Spasiba pentru delicatesea oferita tavarisci.   Postat de catre Dumitru Cioaca la data de 2011-08-18 19:17:43	Pseudonim Parola Nu am cont! Am uitat parola!   Texte: 23931 Comentarii: 120070 Useri: 1425
ADMINISTRARE