FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Lansare de carte "Biografia coapselor" - Mirela Lungu
Text postat de Mirela Lungu
Va invit cu drag pe toti cei interesati de lansarea volumului meu de debut poetic (vers alb) denumit, dupa indelungi dezbateri atat cu mine, cat si cu ceilalti "Biografia coapselor" (coperta razvan voiculescu, agentia qtraz), marti 14 iunie, orele 17,30 la sediul Muzeului National de Literatura din Bd. Dacia nr. 12 (zona P-ta Romana).
Critici invitati: Felix Nicolau si Dan-Silviu Boerescu
Din partea editurii Tracus Arte: Cosmin-Adrian Perta
Despre carte va pot spune doar trei lucruri:
"… O asemenea carte nu-ți dă pace, nu îți dă voie efectiv să o lași din mână, te agresează și te incită totodată.
Cert este și că un nou autor e pregătit să decoleze în eterul poeziei contemporane. Legați-vă centurile de siguranță! Legați-vă centurile de castitate! Sau… invers, după gusturi!" (DSB)

"(...) motivul cel mai important pentru care îmi place această poezie este tonul său, amestecul incredibil de reușit, aliajul dintre jubilație și dezabuzare, chiar cinism. Se poate face poezie cu cinism? Da, dacă reușești să-l urci pînă pe culmile entuziasmului, ale extazului!" (Liviu Antonesei)

"(...) Mirela Lungu are vocația transformării angoaselor personale în texte prin care receptorul să i se identifice. Nesofisticată stilistic, cu destule metafore reușite pe care le realizează firesc, autoarea este o adeptă a confesiunii la persoana întîi clară și revelatoare." (Horia Garbea)

Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  "Dovada materială?... buchețelul admirativ de flori, ca semn al inegalabilei aprecieri paracritice, în care sunteți maestru, atît de mămos și galllannnt, cum se întîmplă foarte adeseori, cînd adulmecați, în preajmă, arome de ciorapi cu plasă!"
(Ioan Peia)

Aici aveti dreptate, dar numai in parte: nu am nimic impotriva ciorapeilor cu gaurele dar nu-i iubesc chiar atat de tare. De asta atunci cand am posibilitatea de a cunoaste mai in amanunt piorusele care poarta astfel de ciorapiori incerc imediat sa le scap din inlantuirea lor aruncandu-i cat mai departe. Nu ca dumneavoastra, care numai cand ii vedeti, incepeti sa strigati:
-Piei satana!
 
Postat de catre Dumitru Cioaca la data de 2011-06-15 21:22:22
         
 
  Și mai stimate domn cioacă, (adică, și mai eufemi/ni/stic vorbind!)

Spui:
“Domnul Peia
Este dreptul dumneavoastra sacru sa nu va placa versurile Mirelei Lungu, eu nu am nimic impotriva acestui adevar evident. Asa cum spuneti eu nu am citit toate poeziile afisate sau poblicate de Mirela Lungu pe acest site sau in alte parti.”

Dar, mai jos, zis-ai:

“Dumneavoastra ati venit cu materialul ala de culoarea aurul pentru a-i improsca pe Liviu Antonesii si ceilalti scriitori consacrati care isi permit sa laude volumul Mirelei fara aprobarea dumneavostra.”

…și:

“Tare acri trebuie sa fie strugurii la care dumneavostra nu veti ajunge niciodata.”

Păi, dom’le din Străinezia, stai cam prost la capitolul cunosecvență! (asta, pe lîngă capitolul scriere corectă, românească!).
Din doua, una, primesc: ori am dreptul să nu-mi placă, și atunci nu prea văd rostul “elegantei” dv. reacții de om… cultivat, vai, pe la Académiile Coprologice; ori nu am dreptul și, atunci, mențineți-vă atît de frumos mirositoarea contestație, laolaltă cu atît de zvînturatica declarație de amor hermeneutic, vizavi de varietatea de “brînză”, pe care ați de!gustat-o, miligramatic, în piața mare,după cum spuneți.
În același timp, regret că vă dezamăgesc adulantul spirit al sexului duios, dar eu nu consum brînză la burduf, din care se pregătesc merddenelele!! Eu prefer telemeaua suplă, ca să zic așa! din care poți frământa o plăcintă gustoasă, coaptă la foc iute!
 
Postat de catre ioan peia la data de 2011-06-15 21:20:14
         
 
  Mirela
Ma bucur enorm pentru succesul lansari . De fapt nici nu ma asteptam la altceva din partea unor pulpe atat de talentate. Eu stiu ca in Romania au mai fost, mai sunt si vor mai fi pulpe talentate, dar ale tale sunt singurele care si-au scris biografia.
 
Postat de catre Dumitru Cioaca la data de 2011-06-15 21:12:39
         
 
  "Despre valoarea versurilor proaspetei poetese mă abțin să spun ceva, pentru că nu e momentul potrivit."
(Ioan Peia)

Domnul Peia
Este dreptul dumneavoastra sacru sa nu va placa versurile Mirelei Lungu, eu nu am nimic impotriva acestui adevar evident. Asa cum spuneti eu nu am citit toate poeziile afisate sau poblicate de MMirela Lungu pe acest site sau in alte parti. Dar domnul Peia eu cand merg la piata numai gust cateva farame din branza de burduf pentru a-mi da seama ce gust are continul burdufului, pe cand dumneavostra se pare ca mancati tot burduful pana sa va dati seama ca, de fapt, nici nu v-a placut.
Cat despre citatul din dumneavoastra pe care l-am dat mai sus ce pot sa spun, decat ca el este la fel de fericit ales ca si o felicitare adresate unei femei intoliate ca si-a pierdut barbatul, chiar in timpul procesiunii de inmormantare.
 
Postat de catre Dumitru Cioaca la data de 2011-06-15 18:07:36
         
 
  Norica si nea' Genu, va multumesc frumos, asa, in virtual macar, pt atentia acordata, din pdv epigramistic si nu doar:)
Am avut o lansare reusita cu toate emotiile de rigoare, criticii m-au sustinut pana la capat:D, iar publicul a fost alcatuit din OAMENI de exceptie;), sincer, am fost placut surprinsa:P si de prezenta lui Calimero (cine stie, cunoaste:))
Nea' Genu, esti un Gentleman si eu te iubesc pt asta:P

p.s. multumesc si lui CVasiliu pr prezenta sa (de spirit;)


cu tot dragul,
Mirela
 
Postat de catre Mirela Lungu la data de 2011-06-15 13:10:06
         
 
  Mister Cioacă,(eufemistic vorbind!)
O să rămîi surprins, dar eu cunosc cam de vreo zece ori, și ceva, mai bine, decît matale, cum stă de se-ntîmplă cu versurile de care pomenești cu atîta fals entuziasm. (Mai ales că, pînă aici, în țara în care NOI viețuim, ți-or trebui ceva ani și ceva leghe ca să ajungi). Versuri pe care, evident, nu le-ai citit, dar te-ai gîndit să-mi reproșezi mie că m-am apucat să le iau în tărbacă. În timp ce Înalt-Priceperea-Voastră, care nici să scrieți românește ca lumea nu aveți habar - sunteți complet agramat, cu alte cuvinte - ați dat verdictul, certamente pe necititelea. Dovada materială?... buchețelul admirativ de flori, ca semn al inegalabilei aprecieri paracritice, în care sunteți maestru, atît de mămos și galllannnt, cum se întîmplă foarte adeseori, cînd adulmecați, în preajmă, arome de ciorapi cu plasă!

Cît privește "musca" aia excursionistă și prețiosul metal "gălbui" - iată cîtă decență literară dovediți, în contrapondere cu atît de blamatele mele replici! Parcă vă și văd întruchipat în vreo fabulă, în care sunteți personajul principal. Un singur lucru nu am înțeles: de ce era nevoie de o atît de violentă autocritică sapiențială, chiar în fața națiunii!!...

Apoi, în loc să mă acuzați de atac la "consacrați" - sintagmă gratuită, cum am arătat în altă parte - mai bine ați fi observat că obiecțiile mele, vizavi de cele scrise de "eminenții" critici, sunt reale, în sensul că ori nu au scris ei paragrafele în cauză, ori, dacă au scris, se aflau într-un moment în care luciditatea le-a fost grav avariată de către "farmecul discret", dar "cinic" și "incitant" - ca să citez un onorabil domn critic - al poeziei congratulate.
Cum, însă, matale le ai cu literatura, cum prășitul cu acupunctura, (chiar și propria-vă mărturisire stă drept mărturie), tupeul transoceanic de care dați dovadă în judecățile de "valoare" este demn de băiețeii cu ochi albaștri, transbordați în Patagonia, pentru a supraveghea taficul maritim pe la Capul Horn, adică ăla din care ies fumuri cu ghiotura.
Nu mai zic de strugurii acri, căci nu-nțeleg care-i legătura, întrucît, în americile în care îți clădit cuibușorul de nebunii, ca barza chioară, cresc doar barabule. Așa că limitați-vă, rogu-vă, la habitatul botanic al noului loc de muncă și supraveghere!


 
Postat de catre ioan peia la data de 2011-06-15 12:20:24
         
 
  Domnul Peia
Iar ati dat buzna ca musca aia indragostita de cal. Noi am venit aicea sa-i aducem Mirelei cate un buchetel de fori pentru reusita ei. Dumneavoastra ati venit cu materialul ala de culoarea aurul pentru a-i improsca pe Liviu Antonesii si ceilalti scriitori consacrati care isi permit sa laude volumul Mirelei fara aprobarea dumneavostra. Strategia este foarte simpla: facand din ei niste neispraviti care nu se pot ridica la nivelul dumneavoastra de sofisticare atunci cand scriu, vreti sa ne dati de inteles ca volumul Mirelei, pe care inca nu l-ati citit, nu face nici doi bani.
Tare acri trebuie sa fie strugurii la care dumneavostra nu veti ajunge niciodata.
Cu toata stima.
 
Postat de catre Dumitru Cioaca la data de 2011-06-15 11:40:52
         
 
  Saaaracul Norica !...

La coapsele-astea mai livești,
Coperțile sunt frumușele,
Dar spune-mi, cum poți să citești
Și ce se află între ele?
(Dan Norea)

sa fi reusit Norica,
sa aiba asa o fica,
ca-ntre coapse ce-i revin
a citit un om strain?!

p.s.
doamna, spre Maria Sa
Norea, dandu-i iar cu flitul:
-de mic de-nvatai cititul
fata ar fi fost a ta.
 
Postat de catre Dumitru Cioaca la data de 2011-06-15 01:58:10
         
 
  Lectura-i simplă și utilă,
Iară plăcerea-i epocală:
O răsfoiești, filă cu filă,
Și-o guști, vocală cu vocală!

 
Postat de catre ioan peia la data de 2011-06-14 21:53:34
         
 
  Mirela, nu mă pot stăpâni să te întreb (și aici):

La coapsele-astea mai livești,
Coperțile sunt frumușele,
Dar spune-mi, cum poți să citești
Și ce se află între ele?


 
Postat de catre Dan Norea la data de 2011-06-14 19:25:30
         
 
  Despre valoarea versurilor proaspetei poetese mă abțin să spun ceva, pentru că nu e momentul potrivit.
Dar mă distrează foarte tare unele din afirmațiile „critice” ale comentatorilor:

Cică, Horia Gîrbea:

„Mirela Lungu are vocația transformării angoaselor personale în texte prin care receptorul să i se identifice.”

Nenică Gîrbea, nu știu dacă e poet pe lumea asta care să facă altceva, decît să-și „transforme angoasele” alea „personale în texte”. Și, culmea! – cic㠄receptorul” pune de o „identificare”!!!
Da’ dacă receptorul e „receptor” de-a binelea, nea, deci nu receptoare, ca poetesa noastră, cum dumnezeu să se „identifice”, fincăci e suficient să se uite-n jos, la șliț, și să constate că identificarea e imposibilă! Adecă, una... e hormonii poeteselor, & alta e ăia ai poeților, taică!

Și mai zice don’ comentator:

„Nesofisticată stilistic, cu destule metafore reușite pe care le realizează firesc, autoarea este o adeptă a confesiunii la persoana întîi clară și revelatoare."

Hai, să moară Veta, dac㠄destule metafore” nu presupune musai ceva sofistilistică, neicule!? Nu vine de se-ntîmplă că intră în flagrant de logică elementară: păi ori e nesofi, primesc, dar atunci să nu se dea la metaforită, ori e sofi, primesc, dar atunci să fie dăstule meta/giumbușlucuri, ca să știm și noi cînd e și cu ce se mănîncă.

Și ce mai face autoarea?
Cică e o adeptă a confesiunii la „persoana întîi”! Persoană care e, cum altfel? „clară și revelatoare”, – sau, cel puțin, așa reiese din ortografia textului.
Ne gîndeam și noi așa, ca oamenii mai puțin cultivați, că o confesiune nici că se poate face decît la persoana întîi, da’, mai știi? poate c㠄 persoana” poeticească e atît de „clară și revelatoare” încît se confesează și la a doua: adecă se uită, fix, în oglindă și o întreabă: „oglindă, oglinjoară, cine e...” – mă rog, să nu insistăm asupra confesiunii, căci persoanele de față-n față se exclud!

Dar ce spune Liviu Antonesii:

"(...) motivul cel mai important pentru care îmi place această poezie este tonul său, amestecul incredibil de reușit, aliajul dintre jubilație și dezabuzare, chiar cinism. Se poate face poezie cu cinism? Da, dacă reușești să-l urci pînă pe culmile entuziasmului, ale extazului!"


Să fie vreo zonă marină, în care se găsesc, din belșug, toni?
Să fie vreo partitură supercondensată, rezumată la un singur ton?
Ce „ton”, greu de priceput? Un fel de ton, la modul ambiguu dă nu să poate? Amestecat cu ceva, din care a ieșit altceva „incredibil de reușit”? Da, dar ce?!
O fi vorba de „aliajul” ăla dintre „jubilație și dezabuzare”?
Ba „chiar cinism”? “Cinism” ș ice? Așa, tam-nisam?
Are vreo noimă fraza asta aruncată alandala?
Ooo, dar dacă nu știați că, urcînd... „pe culmile entuziasmului”, și chiar mai sus: ale „extazului”, cu desaga de „cinism” în schinare, facem, vere, o poezie de numa-numa!
Omu’ ăsta, Antonesii, pe care-l știam serios, vorbește, cumva, la mișto sau...?

În fine, de la DSB, citire:

"… O asemenea carte nu-ți dă pace, nu îți dă voie efectiv să o lași din mână, te agresează și te incită totodată.
Cert este și că un nou autor e pregătit să decoleze în eterul poeziei contemporane. Legați-vă centurile de siguranță! Legați-vă centurile de castitate! Sau… invers, după gusturi!"


Chiar așa „agresiv㔠să fie „cartea” asta, frățică? Să se lipească de mînă, ca marca de scrisoare?
Adică, dă buzna-n palmă și, belicoasă foarte, te somează… ăăă… imperativ (de ce nu ne-am permite și noi un mic pleonasm!) să o iei la răsfoit?
Dom’le, ce lucruri periculoase se mai fabrică în lumea asta poeticească!!
Se dă la tine o carte, mai ceva ca varanii flămînzi!

Dar și mai distractivă este „decolarea” în tăriile contemporaneității lirice! Parcă și vezi cum se proțăpește autoarea la cîrma vreunui montgolfier, în ce alta? pe post de pilot, iar noi, fanii ei înfierbîntați și „incitați”, cu cartea buclucașă-n mîini, pironiți zdravăn de scaune cu centurile aferente, – funcție de sex (dar, mai ales, de castitate!!) și de fanteziile erogene – luăm o gură de „eter” și ne transpunem, psihedelic, în miraculoasa lume a poeziei imponderabile!

Ura și la mai mare!

 
Postat de catre ioan peia la data de 2011-06-12 23:49:49
         
 
  nea Genu' ai ramas la fel de simpatic si zapacit cum te stiam:)), asta ca sa nu zic "demential":P si inca nici n-am citit studiul;)


cu drag,
the same old eury:P
 
Postat de catre Mirela Lungu la data de 2011-06-12 22:54:01
         
 
  Imi cer o mie de scuze si cer iertare coapselor care au scris biografia pentru faptul ca le-am confundat cu pulpele. Nu a fost din rea vointa ci numai de emotie. Daca nu eram asa departe mi-asi fi cerut aceste scuze in carne si oase.  
Postat de catre Dumitru Cioaca la data de 2011-06-12 18:52:36
         
 
  Draga Mirela,
Drept sa spun de la un timp de vreme ma tot intrebam pe unde or fi umbland pulpele tale de nu mai calca prin coclaurile europeeice. Eram din ce in ce mai gelos dar acum m-am linistit vazand ca erau ocupate numai cu scrisul.
Sincere felicitari!
Mult succes la cititori!
La mai multe volume!

p.s.
am scris si un mic studiu critic dedicat evenimentului pe care nu-mi permit sa-l afisez aici fiindca nu vreau sa-ti umbesc in nici un fel banchetul.
 
Postat de catre Dumitru Cioaca la data de 2011-06-12 18:46:09
         
 
  of, nu mai eram azi...:D  
Postat de catre Mirela Lungu la data de 2011-06-11 20:11:34
         
 
  :))) merci, Adrian, da, au fost niste vremuri si replici faine fara de care poate ca nici eu nu mai azi acolo unde sunt:)

cu mult drag,
Mirela
 
Postat de catre Mirela Lungu la data de 2011-06-11 20:11:06
         
 
  Mă bucur să văd că, de ceva vreme, ai luat poezia mai în serios, deși, tre' să recunosc, uneori mi-e dor de nopțile în care vechea gardă dădea repică la replica replicii...

Felicitări!
 
Postat de catre Adrian A. Agheorghesei la data de 2011-06-11 20:08:54
         
 
  err: "debuteaza" si "NU o voi abandona":))
p.s. ce ti-e si cu subconstientul asta, dom'le:)!
 
Postat de catre Mirela Lungu la data de 2011-06-11 18:47:42
         
 
  Ioan si Tea, va multumesc frumos ca-mi sunteti alaturi in aceste momente unice (ca doar o data debuteza poetul, nu:))? si da, marturisesc faptul ca ati contribuit, fiecare din voi la sinuosul drum al publicarii, cel mai adesea abrupt si plin de noi si noi obstacole:P
Europeea a fost primul meu lacas de cultura in care am adastat poetic si nu doar, din care mi-am extras seva sonetistica;) prima mea iubire pe care o voi abandona si o voi scoate la lumina cand va fi momentul propice:P
Exista un timp pt fiece lucru, nu-i asa...?
La mine drumul publicarii a fost lung, poate si pt ca am vrut sa fiu aproape sigura ca merit si se merita sa-l parcurg:D
Deci, multumesc Europeea pt laude&critici, pt ca existi:)!
 
Postat de catre Mirela Lungu la data de 2011-06-11 18:45:54
         
 
  Hi Mirela! Felicitari, ma bucura , realmente, ca te-ai decis spre publicare.

Bravo!

Regards,
Tea
 
Postat de catre Tea Nicolescu la data de 2011-06-11 18:38:06
         
 
  Hi Mirela! Felicitari, ma bucura , realmente, ca te-ai decis spre publicare.

Bravo!

Regards,
Tea
 
Postat de catre Tea Nicolescu la data de 2011-06-11 18:37:41
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
         
 
  Sincere felicitări, Mirela! Până la urmă s-a întâmplat. Cred că am și eu un mic, mic, mic merit. Oricum, sunt bucuros să observ că poezia ta este apreciată de nume importante ale criticii literare! La mai multe! Cu prietenie,

Ioan J
 
Postat de catre Ioan Jorz la data de 2011-06-11 18:16:44
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23931
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE