|
|
|
|
|
|
|
|
|
... |
|
|
Text
postat de
Ion Velea |
|
|
Momentul moare-n amintire,
Cuvintele-au zburat pe creste
Sfincºi erudiþi într-o iubire,
Actori jucând vechea poveste.
Cu lacomie se destramã,
ÃŽn torsul clipelor celeste,
Un tremur suflet ºi-o nãframã
Actorul nou, vechea poveste.
Miroase-a lapte ºi cafea,
Dulceþuri plâng pe la ferestre,
Perdele trag, de catifea,
Mimul rãcnind vechea poveste.
Sãrutul îngheþat în prag
Prelinge clipele mãiestre
Din cartea-n care mã retrag
Cu alt actor, vechea poveste.
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator |
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Frumos ai spus insã nu intotdeauna este asa... Toatã lumea ar plusa pe neconvenþional, dar iatã cã nu se întâmplã, ci mai degrabã fug sã le ascundã undeva în uitare... Mulþumesc de comentariu, îmi plac comentariile tale pline de tâlc, dovedindu-mi cã eºti un om formidabil. |
|
|
|
Postat
de catre
Ion Velea la data de
2006-01-31 16:59:29 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Momentul nu se pierde in amintire - isi capata prestanta de nemuritor. Ce-ar fi sa presupunem ca totul, toate gandurile si bune si rele se strang intr-un loc grijuliu din neconventional? |
|
|
|
Postat
de catre
Sorin Teodoriu la data de
2006-01-31 13:53:20 |
|
|
|
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
|
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|