FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Maimuțele demonstrează că Dumnezeu există !
Text postat de Marian Tudorel Lazar


Articolul acesta se vrea o eboșă. Asta înseamnă că s-ar putea să-i lipsească unele lucruri iar altele să fie în plus. Înseamnă deasemeni că este posibil să mai fac modificări, în funcție de reacții. Poate că mă înșel mai mult sau mă înșel foarte puțin. Tocmai de aceea îl expun, să pot vedea și prin ochii altora și mulțumesc dinainte tuturor, indiferent de felul reacției!



Intrucât s-a dovedit că ADN-ul maimuțelor este în proporție de aproape100% identic cu al oamenilor (părerile sunt împărțite, cel mai mic procent unanim recunoscut fiind de 98%), scientiștii s-au gândit să afle ce anume deosebește totuși omul de verii lui, maimuțele. Au imaginat diverse experimente și au demonstrat că, asemenea omului, maimuțele au conștiință de sine, cooperează pentru atingerea unui obiectiv comun și se folosesc de unelte specifice scopului. La testul cu memoria de scurtă durată, cercetătorii au avut însă un adevărat șoc. În ce consta testul: pe un monitor touchscreen, erau afișate numerele de la 1 la 9, în poziții aleatoare. Erau lăsate în jur de o secundă, după care calculatorul întorcea cărțile și cimpanzeul trebuia să atingă ecranul în ordinea numerelor de la 1 la 9. Ciudat, dar cimpanzeul întorcea de fiecare dată cărțile în ordinea corectă, fără nici o greșeală, în fracțiuni de secundă, grăbit să-și ia recompensa. Același experiment, făcut cu copii, pe lângă faptul că micilor omuleți le lua mult mai mult timp să recunoască cifrele cînd cărțile erau cu fața în sus, nu a putut fi dus la capăt de niciunul dintre ei. Cine nu mă crede, nu are decât să facă acest experiment singur, cu niște cărți de joc! S-a tras astfel concluzia logică precum că doamnele și domnii maimuțe ne întrec fără doar și poate în ceea ce privește memoria pe termen scurt. Uimitor, nu?
De departe însă, cel mai uimitor experiment, care se pare că fixează granița dintre noi și maimuțe, este următorul pe care-l voi expune. Și mai ciudat este că și acest experiment a dovedit superioritatea maimuțelor, dar se pare că tocmai această mic㠄inferioritate” a oamenilor ne-a asigurat saltul pe scara evoluției de la maimuță la om. În ce consta experimentul:
Este vorba de două cutii, construite identic, ambele cu dou㠄ascunzători”, cu sisteme de deschidere diferite, o cutie fiind neagră, opacă, iar cealaltă total transparentă. Întruna din ascunzători se găsea recompensa, o bomboană pentru micii omuleți, o curmală sau ceva asemănător pentru maimuțe. Cercetătoarea pregătea întâi cutia opacă, introducea recompensa în ascunzătoarea de jos, niciodată în cea de sus, după care o aducea copilului și începea să-i arate cum se deschide fiecare. De fapt, deși părea că este necesar să deschizi întâi ascunzătoarea de sus, ca să o poți deschide pe a doua, în care se afla recompensa, între cele două ascunzători nu era nici o legătură. Dar cutia fiind neagră, copiii nu-și puteau da seama de acest lucru. Așa că toți îndeplineau ritualul deschiderii întâi a primei încuietori, urmată de cea care ascundea recompensa. Aceeași cutie era apoi folosită și pentru maimuțe. Ei bine, suratele noastre nu erau cu nimic mai prejos ca noi și învățau și ele la fel de rapid ritualul deschiderii cutiei. După experimentul cu cutia neagră, se refăcea același experiment, de data aceasta cu cea transparentă. Ei bine, majoritatea maimuțelor observau imediat unde este recompensa și se duceau direct la compartimentul respectiv, deschizându-l, evitând pe primul. Mult mai puține erau cele care urmau ritualul învățat dar nenecesar, ca să obțină ceea ce voiau. Când a venit rândul puilor de om să-și ia recompensa din cutia transparentă, spre deosebire de maimuțe, TOȚI, fără excepție, au urmat ritualul învățat, deși se vedea clar că între cele două compartimente nu este nici o legătură!
Toate bune și frumoase veți zice, dar ce legătură este între experimentele de mai sus și Dumnezeu? Păi, nu este niciuna. Să ne gândim totuși ce denotă faptul că toți puii de om au urmat un ritual nenecesar și ce îi împiedica să se ducă direct la ceea ce căutau? Erau toți niște copii ascultători? Cred că nici un părinte cu scaun la cap nu poate lua în considerație această ipoteză. Erau toți mai proști ca maimuțele?! Evident că nici ipoteza aceasta nu poate fi luată în calcul. Se temeau de cercetători, se temeau că nu mai primesc bomboana dacă nu împlinesc ritualul care, subliniez, nimeni nu le spusese că-i vreun ritual ci doar eu l-am denumit astfel, se temeau de orice altceva? Nicidecum, nici un fel de teamă nu afecta experimentul. Atunci poate sistemul uman de învățare este din leagăn bazat pe „papagaliceală”, adică repetarea unui cuvânt, a unei acțiuni, din care inițial nu pricepi mai nimic, nu pricepi de ce trebuie făcută, dar înțelegi mai târziu. Aici aș cam fi de acord: sistemul uman de învățare se bazează pe imitație. Imitație făcută într-un asemenea grad încât uneori spontaneitatea și gândirea liberă pier. Dar, ups, se pare că verii noștri pe care tot îi râdem că ne „maimuțăresc”, în sensul că ne copie, sunt mai puțin specialiști în maimuțăreală ca noi! Adică, în timp ce maimuțele ne maimuțăresc doar în scop practic, la om maimuțăreala este un fel de defect al creierului, căci continuă nebunește, chiar și când mintea vede clar că imitația nu mai este necesară. Iar miile de zei și zeități în care omenirea crede, miile de ritualuri și de superstiții fără o finalitate practică, dovedesc cu prisosință că experimentul descris mai sus arată o caracteristică umană reală, deși asta ne cam situează în urma maimuțelor la capitolul gândire liberă.
Copiii urmau ritualul arătat pentru că aveau încredere în cercetători, aveau credința că ceea ce li s-a arătat este bine și demn de urmat și nu le mai trebuia altceva ca să obțină ce căutau. Într-un mediu plin de pericole, cum este „societatea” locuitorilor junglei, prea multă încredere, prea multă credință în ceea ce nu vezi dar ești tu sigur că este bine, poate însemna un singur lucru: MOARTE! Atunci cum de s-a putut perpetua o astfel de specie?! Ciudat, nu? Ciudat sau nu, se pare că ceea ce diferențiază clar specia umană de maimuțe este tocmai credința, adica tocmai cea care ne dă cea mai mare bătaie de cap actualmente. La fel de ciudat este faptul că această caracteristică aparent involutivă a dus tocmai la contrariul ei, ne-a propulsat pe primul loc între viețuitoarele Terrei, ne-a transformat în niște împărați și regi ai tuturor animalelor, păsărilor și tuturo viețuitoarelor de pe pământ. Ne-a dus în vârful lanțului trofic și la stăpânirea tuturor. Ups, ups, ups!
Nu vă sună deloc cunoscut lucrul acesta? Mie îmi sună a verset biblic: „creșteți, înmulțiți-vă și stăpâniți peste peștii mării, peste păsările cerului…bla, bla, bla!”
Păi, se pare că saltul acesta evolutiv nu a apărut la voia întâmplării, ci a fost premeditat, premeditat de către nemernicul ce a scris Biblia și a născut cele mai mari religii de pe pământ.
Să lăsăm însă gluma și să ne gândim cum putea să apară această gen㠄stricat㔠umană, ce duce la nebunie sigură, dar o nebunie ce ne-a făcut să devenim cele mai evoluate ființe de pe planetă? Păi, explozii solare, radiații UV șamd. Oare? Și când a apărut, la exemplarul la care a apărut, cum de a supraviețuit în junglă IDIOTUL acesta?! Păi, nu putea să supraviețuiască, decât într-un grup de idioți asemănători. Deci mutații genetice la un întreg grup?! Seamănă a experiment științific făcut pe vremea dinozaurilor, adică a SF! Ceea ce este imposibil. Asta înseamnă că mutația a apărut cum apare, la indivizi separați, fără legătură unul cu altul, cel mai probabil la unul singur dintr-o populație de maimuțe. Chiar și așa, nu prea merge, c㠄mielușelul” acesta nu avea nici o șansă în fața masculului alfa din grup și nu și-ar fi putut perpetua genele, ceea ce iarăși însemna moarte sigură a „mutantului” și a genelor sale. Poate că actualmente un om născut cu un handicap supraviețuiește, dar în junglă toți handicapații, fără excepție, mor sau, în cel mai bun caz, nu mor dar nu au nici o șansă să se perpetueze. Se pare deci că saltul de la maimuță la om prin apariția unor gene ce ne făceau inferiori lor, maimuțelor, nu poate fi explicat logic. Și tocmai aici, în această fundătură a aflării adevărului, intervine o informație tâmpită, aflată într-o carte și mai tâmpită. Ca să înțelegem informația, să recapitulăm: cu milioane de ani în urmă, în populația de maimuțe apare o genă mutantă, o genă a imitației credule, a credinței în ceva ce nu poți vedea, materializată prin imitația fără discernământ, dar care urma să ducă la supremația maimuțelor purtând acea genă, peste întreaga planetă. Ei bine, dacă este vorba de credință și de gena ei, unde putem găsi informații despre credință decât în Biblie? Ce spune Biblia despre credință? CĂ ESTE UN DAR DE LA DUMNEZEU! Adică această genă nu a apărut deloc întămplător, ci ne-a fost dată printr-un fel de manipulare genetică, cu un scop, de a obține supremația peste tot ce mișcă pe pământ, lucru care s-a și întâmplat. Ar mai fi ceva de adăugat? Da, multe altele, dar deocamdată mă opresc aici și conclud, chiar dacă mulți nu vor fi de acord și vor căuta iar noduri în papură:
Maimuțele mărturisesc că există Dumnezeu! Cine nu vrea să creadă, problema lui.
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Referitor la muschiul respectiv, nu am considerat ca era important de amintit pentru ce voiam eu sa demonstrez, la fel cum nu este importanta nici amintirea ariei lui Broca, din creier, responabila de aparitia limbajului articulat, arie care lasa o adancitura in calota craniana si astfel se poate diferentia un craniu de maimuta de un craniu de om, chiar daca au aproximativ aceeasi forma si aceeasi dimensiune. Dar iti multumesc foarte mult ca te-ai aplecat cu dorinta de a intelege asupra articolului.  
Postat de catre Marian Tudorel Lazar la data de 2010-12-17 12:38:07
         
 
  Elena, faptul ca Adrian si multi altii rad de mine, imi provoaca o bucurie imensa. Stii de ce? Pentru ca TOTDEAUNA oamenii inferiori rad de cei superiori lor, NICIODATA INVERS! Ori Adrian, Peia, Gheorghe si toti ceilalti trebuie sa recunoastem ca nu sunt niste oameni oarecare, nu sunt deloc niste prosti. Si tocmai lucrul acesta ma bucura, pentru ca una este sa fii superior unor neispraviti oarecare si alta este sa fii superior SPUMEI!
Deci nu fi egoista si bucura-te impreuna cu mine ca oameni superiori rad de mine, facand dovada indubitabila a faptului ca sunt superior celor mai superioare minti de pe terra!
 
Postat de catre Marian Tudorel Lazar la data de 2010-12-17 12:33:46
         
 
  Lazăr, am văzut pe National Geografic Tv aceste experimente făcute de oamenii de știință, dorind să înțeleagă ce s-a întâmplat în evoluția primatelor.
Ai uitat să adaugi mușchiul care a permis creșterea creierului la specia australopitecus Homo Sapiens, care abia acesta este vinovat de evoluția cimpanzeilor bonobo din care evoluția spune că s-a desprins omul de azi.
 
Postat de catre - ipocrizie la data de 2010-12-17 12:09:54
         
 
  Domnule Lazar, daca la maimuta asta v-ati referit, nu pot sa nu va dau dreptate:

"Maimuțele mărturisesc că există Dumnezeu!"
(MTL)

maimuta de peste damb
este-o mare credincioasa,
c-am luat-o la mine-acasa
si n-a vrut sa calce stramb.
 
Postat de catre Dumitru Cioaca la data de 2010-12-15 23:57:42
         
 
  "Maimuțele mărturisesc că există Dumnezeu!"
(MTL)

maimute ce-s devotate
PreaInaltului? se poate!
dar marea majoritate
te-asigur ca sunt atee.


 
Postat de catre Dumitru Cioaca la data de 2010-12-15 23:26:21
         
 
  Iar miile de zei și zeități în care omenirea crede, miile de ritualuri și de superstiții fără o finalitate practică, dovedesc cu prisosință că experimentul descris mai sus arată o caracteristică umană reală, deși asta ne cam situează în urma maimuțelor la capitolul gândire liberă.
(MTL)

spre-a se detasa de noi
indivizi neganditori
Lazar spune-adeseori:
-sa stiti ca io-s maimutoi!
 
Postat de catre Dumitru Cioaca la data de 2010-12-15 23:10:32
         
 
  Vorbeam, pana mi-ai raspuns, prietene!  
Postat de catre Marian Tudorel Lazar la data de 2010-12-15 22:40:45
         
 
  Du-te, nene, și-ți fă un control, nu vezi c-ai început să vorbești singur, ca galena?  
Postat de catre Adrian A. Agheorghesei la data de 2010-12-15 22:38:17
         
 
  Tacerea asta sa insemne ca articolul este prea tampit, nu este tampit, dar problema va depaseste si nu stiti sa spuneti, sau v-a cam pus pe ganduri?
Nu conteaza. De vreme ce nu au aparut reactii zeflemiste, inseamna ca sigur v-a pus pe ganduri...
Sa fiti iubiti!
 
Postat de catre Marian Tudorel Lazar la data de 2010-12-15 22:32:12
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23889
Comentarii: 120201
Useri: 1420
 
 
  ADMINISTRARE