FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Mântuire
Text postat de iuri iulian Lorincz
Să nu râzi dacă am să-ți spun
că am alergat o viață
după o felie de fericire
vei râde și mai tare
la auzul
că am găsit-o
lumina nopții
pregătea sărutul pe umerii-mi goi
trebuia să mă cufund mai adânc
prin labirintul sentimentelor
cineva nevăzut
a tras de fermoarul cerului
lăsându-mă să cad de voie
în prăpastia aducerilor - aminte
m-am născut om
și voi muri copil
eșecurile insuccesele
au ceva comun cu opusul lor
rămân cu esența
bulgărilor mei de carne
plămădiți dintr-o dragoste sincronă
cu verdele
cu huma
cu cerul și apa
cu mii de rugăciuni spălate-n roua dimineții
și-n catapeteasma nopților cu lună plină
cineva sus
mă va
mântui
într-o sferă albă
cu nisipuri fluide
iar eu în ziua aceea voi râde de tine.




Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Vă felicit pentru versurile care urmează, care sunt de o plasticitate tulburătoare:

cineva nevăzut
a tras de fermoarul cerului
lăsându-mă să cad de voie
în prăpastia aducerilor - aminte

cu stimă Emanuel Pope
 
Postat de catre emanuel pope la data de 2009-09-23 10:21:57
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23931
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE