|
|
|
|
|
|
|
|
|
Fragment |
|
|
Text
postat de
Ana Sofian |
|
|
Exonerate de dureri,
păsările știu că zborul
poate deveni o incertitudine
precum seninul unei zile.
Eu îți spun că va ploua
tu-mi strecori soarele pe fereastră,
eu îmi procur pluviometru
tumi râzi cu ochii luminii în palme.
Deseori, toamnele se adâncesc
oprind înălțările
abia atunci îți dorești
să incendiezi file de calendar.
În muțenia gestului
se întrezărește dorința de a păstra
plutirea cât mai aproape de
aripa muririi noastre.
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
doar o aripă!
|
|
|
|
Postat
de catre
Ana Sofian la data de
2009-09-07 21:48:50 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
S-a dovedit că textul anterior a fost doar o-ntâmplare.
Aici revii în nota cunoscută.
Aripa muririi este nevoită de multe ori să-și ia zborul!
|
|
|
|
Postat
de catre
Cristi Iordache la data de
2009-09-07 09:29:52 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
corectez,
,,poate,,
|
|
|
|
Postat
de catre
vasile iftime la data de
2009-09-06 23:34:16 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Îmi place acest poem însă pentru că nici de data aceasta nu te va mulțumi o simplă apreciere să încerc a o motiva:
- remarc în construcția acestui poem o îmbinare perfectă între imagine și stare, între culoare și frământări, între toamnă și toamnă ba mai mult, autoacceptarea uneia în favoarea alteia contopire într-o singură moarte.
- ,,tumi râzi cu ochii luminii în palme,,
un vers excepțional, văd un căuș de palmă plin cu ochi de lumină.
- ,,să incendiezi file de calendar,,
de parcă cenușa pateu ascunde secundele.
|
|
|
|
Postat
de catre
vasile iftime la data de
2009-09-06 23:32:42 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23931 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1425 |
|
|
|
|
|
|