|
|
|
|
|
|
|
|
|
Linia albă |
|
|
Text
postat de
iuri iulian Lorincz |
|
|
M-a sunat mama
pe linia albă a telefonului,
a vrut să știe cum o mai duc,
dacă mai amestec cuvinte
pe foițe albe de velină,
dacă am cules
dulceața amăruie
a vișinului din fața casei.
O cert
pentru că inima ei
a plecat în vacanță,
incognito,
fară bagaje de mână,
îmbrăcată sumar;
doar cu un cearșaf alb de mătase
și mica icoană
care sta agățată pe peretele
de la soare răsare.
Îmi vorbește
despre bunica,
că și-a găsit jumătatea
pierdută undeva
prin munții Urali,
pe un drum cu pietre.
Mama crede
că pietrele acelea multe și colțuroase
ar fi lacrimile lui.
Am întrebat-o
dacă știe ceva
despre tata,
dar, pe firul telefonului,
un țiuit
venit din marile singurătăți
îmi lăsase un gust putred pe buze.
parcă cineva tăiase
intenționat linia albă a telefonului meu.
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23931 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1425 |
|
|
|
|
|
|