PRIMA PAGINA   TEXTE   COMENTARII   AUTORI   CONSACRATI   CAUTARE   FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT
Gropnita Razboienilor Text postat de Florentin Maftei Calator prin tara mea: "Gropnita Războienilor" În retragerea sa grăbită spre adâncul codrilor, oastea ştefaniană a trebuit să renunţe la tunuri, la multe dintre provizii, la carele înlănţuite şi ele în palisada dinspre poarta codrilor, lucruri de multă preţuire în acele vremi. Dar pentru voievod şi fraţii săi de luptă, nimic nu a însemnat mai multă jale şi o mai de neînlocuit pagubă precum a fost moartea celora copleşiţi şi nimiciţi la prima şi a doua întăritură, încă o vamă dată, ca de-atâtea alteori, libertăţii neamului. După bătăliile verii anului 1476, unsprezece dintre cele douăzeci şi cinci de nume ale sfatului domnesc nu s-au mai făcut auzite decât în pomelnice şi în pomenirile creştineşti. Alături lor, încă vreo mie de răzeşi, căpitani sau simpli opincari au înflorit prin moarte, cu cămăşile lor alb-înflorate, aplecăturile colinelor de la Războieni, îngrăşând cu sângele lor locurile unde veşnic vor răsări flori, lacrimi şi aduceri-aminte. Dar şi admiraţie. Pomenirea veşnică a dorit-o şi Măria sa, Ştefan, prin semn durabil peste sutele de ani, făptuit apoi din porunca şi cu truda lui, pe o muchie de deal de lângă Valea Războienilor: ”...De aceea, a binevoit Io Ştefan Voievod, cu buna sa voinţă a zidi această biserică în numele arhistrategului Mihail şi întru rugă sieşi şi Doamnei sale Maria, şi fiilor săi Alexandru şi Bogdan şi pentru amintirea şi întru pomenirea tuturor dreptcredincioşilor creştini care s-au prăpădit aici...”(fragment din pisania bisericii) Biserica Războieni, voievodul a vrut-o necropolă pentru toţi tovarăşii săi muriţi în iulie 1476. De aceea, pe locul ales pentru aceasta douăzeci de ani mai târziu (în anul 1496), sub naosul şi altarul lăcaşului ce-abia fusese însemnat, într-o groapă cuprinzătoare, au fost reînhumate toate rămăşiţele pământeşti ale moldovenilor, adunate de prin mormintele împraştiate pe dealul luptelor; au fost aşezate ca temelie peste veacuri, temeliei bisericii, după ce-au fost mai întâi spălate cu aghiazmă şi jelite de toţi ai lor. Şi-apoi s-a urmat zidirea. Ca şi la biserica din Borzeşti, şi aici domnul a vrut-o austeră, ca adevărată criptă şi loc de închinăciune şi de pomenire al celora căzuţi. Ridicată în stil ştefanian, tip navă, ea cuprinde pronaos, naos şi altar, toate în lucrătură simplă din piatră şlefuită şi cărămidă, fără nici o urmă că ar fi fost vreodată pictată. ”Osuarul” de sub pardoseală cuprinde, alăturate, osemintele eroilor de atunci, fie boier sau opincar. Un fragment de “mădular ostăşesc” este expus într-o firidă a bisericii într-un altfel de chivot, drept moaşte, dovadă şi cutremurător motiv de adâncă smerenie pentru mine, rugătorul de astăzi. Copleşitor de emoţionant, la Războieni, este şi faptul că lângă moaştele seculare, alăturat bisericii, se află mormintele unor luptători români căzuţi pe aceste locuri, în primul şi în al doilea război mondial, grupate într-un cimitir ostăşesc, o altă dovadă înaltă a gloriei străbune. Iar monumentul ce străjuieşte maiestos şoseaua, ridicat drept onor şi neuitare de Regimentul 15 Războieni, în anul 1897, pe dealul care a însemnat mormânt de o vreme pentru cei căzuţi în 1476, îmi stârneşte nevrut şi dureros, fără a fi deloc paseist, şi întrebarea: ”Dar noi, cei de astăzi...?” Îmi puteţi afla răspunsul?! Putem?! Poate, că măcar atunci când dinspre Hanul Ancuţei sau dinspre Roman ne va purta voia ori nevoia spre “Perla Moldovei”, oraşul Piatra Neamţ, prin Războieni să nu şovăim în a rula spre dreapta, mai puţin de doi kilometri, către locul necropolei. Că acolo ne vom elibera şi uşura sufletul, aprinzând o lumină pentru toţi cei trecuţi în lumea umbrelor; şi, neapărat, vom simţi ca o undă ce ne pătrunde direct în inimă ”...că Moldova ... e a urmaşilor, urmaşilor voştri, în veacul vecilor!“ Preluat din Revista Starpress International; ataşez adresa pentru cei care vor dori să vadă şi imaginile. http://www.valcea-turism.ro/new/index.php?option=com_content&task=view&id=481&Itemid=33 Parcurge cronologic textele acestui autor Text anterior       Text urmator Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!   Comentariile userilor	Pseudonim Parola Nu am cont! Am uitat parola!   Texte: 23931 Comentarii: 120070 Useri: 1425
ADMINISTRARE