|
|
|
|
|
|
|
|
|
OCHI STRĂINI |
|
|
Text
postat de
Mirela Lungu |
|
|
De-ar fi să mor în clipa asta, jur,
N-aș regreta nici umbre, nici lumini,
Că-n drum spre rai, mă poticnesc în spini
Și-ncerc zadarnic dragostea s-o fur
Prin sărutari ce putrezesc în vini
Nemăsurate. Doamne, te conjur
Să îmi arăți ce-i adevărul! Pur
Și simplu te-ai ascuns în ochi străini
Ce-or reproduce suflete în serii.
Aș vrea să cred în oameni, dar mă sperii
De violența verbelor ce știu
Adânc patrunde pe sub tot ce-i viu.
Golindu-mă de carne și de sânge,
De gât eu simt cum moartea-n somn mă strânge
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Mari, ai multa dreptate:)
Multumesc de semn,
Euridice
P.S. U are very special;) |
|
|
|
Postat
de catre
Mirela Lungu la data de
2008-11-04 21:38:25 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
"Pe lumea asta, e al dracului de greu sa fii tu insuti"
Mirela
Sensibilitatea (sau, mă rog, vulnerabilitatea) nu e nici boală, nici viciu. După ce înțelegem asta, devine mai ușor să fim noi înșine. :)
Am o prietenă care a scris foarte frumos despre asta. Uite:
"Continuu să cred într-un paradox al forței prin fragilitate. Când un om are o rană, se străduiește să o acopere, i se pare indecent să o expună i se pare că a-ți arăta rănile e echivalent cu a cerși milă. Eu nu cred asta. Cred că depinde foarte mult cum îți porți rănile. Când un om își acoperă o rană o face și pentru că aceea este o porțiune vulnerabilă a lui, consideră că, dacă dușmanii lui ar cunoaște acea vulnerabilitate, acea slăbiciune l-ar lovi acolo cu furie și i-ar produce astfel o durere foarte mare. El nu vrea să dea o astfel de satisfacție vrășmașilor lui. De fapt, dacă îți expui cu demnitate și curaj rănile, oamenii sunt șocați. Acel ceva de ordinul celulelor din miezul lor viu este atins, se trezește. Vor fi poate câțiva care vor lovi. Ei și? Loviturile lor vor face alte răni sau le vor adânci pe cele vechi dar vor ucide FRICA. Vei constata ca ești viu dincolo de răni. Nu ai coaja protectoare dar tocmai de aceea simți din plin vântul, soarele, ploaia. Și, paradoxal, te bucuri de rănile tale."
M-am bucurat să citesc poezia ta. |
|
|
|
Postat
de catre
Mariana Ghicioi la data de
2008-11-04 21:22:44 |
|
|
|
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
|
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Petre, de ce te mira:)?
Oamenii prefera poantele, jocurile de societate, animalele etc.
Multumesc de semn,
Euridice
|
|
|
|
Postat
de catre
Mirela Lungu la data de
2008-11-04 19:02:21 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
De ce să fie patetic un poem de dragoste?
Ești acolo în el de-a latul și lungul cuvintelor tale...mi-a plăcut! |
|
|
|
Postat
de catre
Petre Mocanu la data de
2008-11-04 17:56:24 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Cristian, Vero, ma bucur mult ca v-a placut poemul:)
Sincer, ma gandeam ca-l veti considera "patetik":))
Am modificat putin versul final pt ca mi se parea prea lung si oarecum "redundant", sper ca e ok (si) asa;)
P.S. Pe lumea asta, e al dracului de greu sa fii tu insuti, chiar si "virtual":))
Multumesc,
Euridice |
|
|
|
Postat
de catre
Mirela Lungu la data de
2008-11-03 22:37:39 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Mirela,
Asa e, sunt de acord cu CRisti, iata un poem mai profund, nu o joaca....
Felicitari!
Vot,
VPL. |
|
|
|
Postat
de catre
Veronica Pavel la data de
2008-11-03 22:31:17 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
votul meu, pentru altă temă în versurile tale!
acum ești tu!
până acum te mințeai, te jucai!
drag,
Cristi |
|
|
|
Postat
de catre
Cristi Iordache la data de
2008-11-03 22:24:32 |
|
|