PRIMA PAGINA   TEXTE   COMENTARII   AUTORI   CONSACRATI   CAUTARE   FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT
Amintiri din cocina verde... Text postat de Octavian Sergiu Ciurtin Amintiri din cocina verde Cap. Pilot. Din gard în şanţ… Au fost vremuri interesante la inceputul anilor `70. Când mă gândesc la ei, îmi vine în minte o cârciumă numită Aroma verde, unde veneau toţi tinerii să se îmbete. Acolo au început, aveai sentimentul că se întâmplă ceva. Apoi totul a revenit la normal... până când tot oraşul părea să încapă în cârciuma aia. Am cunoscut-o pe Elena, pe când eram în anul III, părea să facă ceva în plus. Noi cântam la chitară, ea dansa frumos pe lângă masa noastră... mi-a plăcut Elena, numai ea îmi plăcea din trupă, de fapt, mai era o tipă, Paulina...cea mai mare pacoste pe care am văzut-o vreodată. Eu eram motorul trupei, în timp ce Nunu fluiera într-un colţ, gândindu-se la lifuri şi la altele, eu făceam din noi o echipă, beam şi cântam în acelaşi timp... eram un manager, voiam să cunosc viaţa şi să-mi fac un nume. Nu peste mult timp am cunoscut-o mai bine pe Elena, am început să mă văd mai des cu ea... zi de zi, seară de seară. Am făcut planuri măreţe împreună... după ce mi-a devenit foarte dragă. Gândeam împreună şi gândeam la fel... mi-e dor de ea, aşa cum era, îmi lipserşte acum... ea a plecat pe calea ei devenind cineva... a trecut timpul, au trecut anii, eu, bat străzile în căutare de noi prieteni, “credibili” pe care să-i cuceresc... nu m-am gândit niciodată că orice început, frumos, are un sfârşit tragic... niciodată nu am pus problemele la suflet, m-am detaşat de ele, punându-le la fund... A dispărut demult localul, au dispărut şi locatarii şi servanţii şi muzica şi jocul... totu-i umbră, totu-i dor. Cap. 1 să vină pompierii, inima să-mi stingă... Aseară timpul se scurgea greu, prin geamul de la hol... Interesant! Chiar nu mă aşteptam să te-mpiedici de poarta mea zilele acestea. Pentru mine orice trecere a ta e o furtună nu o adiere, e drept într-un pahar cu şampanie. Pe mine mă costă trecerea ta, pentru mine eşti o permanentă scurgere din cont spre debit, o creanţă, pe care nu ştiu cum o pot recupera vreodată... Sincer, mai bine vorbesc cu tine la telefon, mă costă mai puţin. Acum te rog să te aşezi mai comod în fotoliu şi pune-ţi un film la DVD, dacă poţi fără telecomandă, că... ultima dată când ai fost, mi-a dispărut şi n-o mai găsesc... Acum te rog să aştepţi să cobor la magazin să iau ceva de mâncare, că doar ştii că n-am frigider, nu pot păstra mâncare pe căldura asta, s-a stricat când ai pus ciorba fierbinte... Apropo, când ai plecat ai trecut şi pe la Distrigaz ? ai anulat contractul? Nu mai ştiu de ce nu-mi mai aprobă aştia instalarea unei maşini de gătit în locul la aia pe care... Dar iartă-mă, trebuie să cobor. N-ai o plasă, o pungă sau ceva în care să fac cumpărăturile? Ce ai vrea să-ţi cumpăr, mai special, pentru sufleţelul tău? Eu mă gândeam la nişte biscuiţi să-i mănânci cu mierea care mi-a mai rămas pe balcon... şi nişte ceai negru că mai este, cu helas sau cu oţet de mere, de casă! Tu ştii că încă mai am din stocul „supra” pe care l-ai facut înainte să pleci... -Elena, draga mea, mă auzi?... m-ai speriat rău de tot... bine că te-ai trezit, ce s-a întâmplat, de ce sunt pompierii la noi şi ce arde... aoleuuu... ai dat foc la canapea... te-ai culcat cu ţigara-n mână... nu? Dar ce-a fost? De ce nu-mi vorbeşti... Ce-i cu toţi ăştia pe aici? cine-s ... Elena tu ai vrut să te omori? De ce ai aruncat calculatoru-n vană... Iar ne despărţim, pentru a câta oară? Ce va fi la următoarea întâlnire?...- nu ştiu! Tu ai plecat, eu am rămas cu acelaşi gust amar ca la orice despărţire de tine... pagubele sufleteşti nu le mai pun la socoteală... va continua. Parcurge cronologic textele acestui autor Text anterior       Text urmator Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!   Comentariile userilor	Pseudonim Parola Nu am cont! Am uitat parola!   Texte: 23931 Comentarii: 120070 Useri: 1425
ADMINISTRARE