|
|
|
|
|
|
|
|
|
Iazul dragostei |
|
|
Text
postat de
gheorghe Sarbu |
|
|
urcă țambrele spre aștri
chip de lalea iau stufoase
racile
spre zero pasc dintre axile
luncile
floare albă de iubire
rămâi în casa omului
nu pleca
iazul dragostei nu-l seca
nu-l seca
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
sarut mina, draga Lili,
multumesc pt cuvintele-ti frumoase, ele mi-au adus ambrozia ...
ce spun nu-i de complezenta ...
cu respect,
nn) spune-mi gheorghe, te rog ... |
|
|
|
Postat
de catre
gheorghe Sarbu la data de
2008-07-22 21:58:25 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
am citit de câteva ori versurile. nu am cuvintele la mine, domnule Sârbu, dar sunt impresionată...:
"floare albă de iubire
rămâi în casa omului
nu pleca"...
doar ea ne impiedică să nu murim înainte de a ne transforma în crini, iarbă, mărăcini...
...fiindca există și altfel de plecări decât cele definitive...
deci "floare albă de iubire
rămâi în casa omului
nu pleca..."
cu stimă, Lili, (azi foarte sentimentală)
|
|
|
|
Postat
de catre
numaiconteaza numaiconteaza la data de
2008-07-22 18:08:26 |
|
|