FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
...
Text postat de Daniela Luca
Mãlin

Discreþia mi-a fost întotdeauna edict interior. ªi dezvãlui un om sau o întâmplare atunci când primesc acordul. Acordul între inimi.

În urmã cu aproape un an am întâlnit un tânãr, care, dintr-o cumpãnã în alta, mi-a conturat o pasiune. De câþiva ani, împreunã cu buni prieteni, a ales sã se dedice unui proiect de re-amintire. Împreunã au format o asociaþie culturalã ºi au pornit pe urmele Cãlãtorului profund, cel care la numai 9 ani a debutat cu prima sa poezie în „Cronica”. Mãlin Alexandru Tacu.

Mãlin s-a nãscut pe un pãmânt al cuvintelor ºi provine dintr-un arbore artistic, genograma sa psihicã cuprinzând spiritualitate netãgãduitã: Costicã Filipescu, George Emil Palade, C. D. Zeletin, Radu Postãvaru, Pictorii Gheorghe Spiridon ºi Nicolae Ciochinã, Sergiu Adam, Alexandru Brãescu, Nicolae Brãescu.

"A locuit în natura luxuriantã a Copoului, în preajma Grãdinii Botanice cu anotimpuri elevate ºi de vis."

Citea, copil fiind, Ion Barbu, Tudor Arghezi, Urmuz, Eminescu, Constant Tonegaru, Nicolae Labiº, Edgar Allan Poe, Rimbaud, Baudelaire, Goethe, Dostoievski, Rainer Maria Rilke etc.

A murit misterios la numai 17 ani.


Sâmbãtã, 19 noiembrie 2005, la Collector’s Pub, s-a dedicat o searã de poezie ºi muzicã pe versurile lui Alexandru Mãlin Tacu, în memoria sa ºi închinatã familiei. Alina, sora lui Mãlin, nu a avut liniºte decât în momentul când scena s-a închis în luminã.


Grupul Vira ºi evenimentul promovat „misterios” ne-a fost semnalat de colegul nostru, Dan Gest. Pe scenã a recitat, cu talentul despre care pot vorbi admirativ, sensibil ºi grav, Sorin Staicu.


Melodiile, compuse în atmosfera fiecãrei poeme mãlinene, au fost interpretate (chitarã ºi voce) de: Rãzvan Goga, ªtefan Isac, Matei Budeº. (Melodii/poezii: Staþie facultativã, Poesis, Legenda Umbrei de Fildes, Poezie, Cattleya, Florile Sângelui, Ciudatele lucruri, Hard Rock, În Noaptea aceea, Lacrima Ironicã, Cristal, Iron Maiden, Oglinzi Nevãzute, Trandafirul de câmp, Magul trist, Doina, Poesis, Cântecul ochilor, Iluminare, Tremurul nopþii, Cãlãtorul Profund, Suflet de primãvara, Staþie facultativã)


În memoria acelei seri inedite ºi întru a vi-l aminti pe Mãlin, sã citim aici împreunã aceste trei poezii, scrise, cred, între 15 ºi 17 ani:


Poesis

Tu ºi eu la marginea nopþii
Rãtãcind pe cãrãri somnoroase
Semãnãtorii din adâncuri aruncau
Asupra lumii liniºtea pietrelor din râuri.

Umbrele pluteau asemenea
Ploilor din vârful norilor nimbus
Ochii noºtri vorbeau despre
Mâinile ce respirau ca douã crengi de mãlin.

De la marginea nopþii îþi arãtam
Un ocean imaginar - uriaº îmbrãcat
Pe umeri cu haina albastrã a cerului
În curând îl voi ruga sã-mi arate
Drumul spre marile amintiri despre tine.

Aº fi vrut sã plângi cu fruntea pe umãrul meu
Sã aud cum ecoul strãbate
Pãdurea albastrã a lunii
Sã-þi culeg lacrima cu buzele
Încã nedesfãcute la dulcele pãcat al iubirii
Frumoasa mea fatã, cu zborul învãþat de la îngeri
Mi-ai cuprins mijlocul ºi sufletul
Cu flacãra braþelor tale tremurãtoare



Legenda umbrei de fildeº

Legenda umbrei de fildeº stã uitatã în ecoul înfricoºat
Al privirii, la tribordul marin al cuvântului.
Izvoarele poartã laurii îmbolnãviþi de asfinþit
ªi murmurul timid legãnat peste raze.
Fãptura orizontului încãrcatã de fãpturi miºcãtoare
Stãpâneºte parola sufletului de stepã,
Adicã herghelia rãsãritã din mumia de iarbã.
Picãturi îngenunchiate spre ninsoare
Nãdejdea uitãrii în arpegiu
Ca nãvodul pãrãsit de clopotele sentimentale
Bolta monotonã amãgitã în albastru
Se dechide spre tãcerea cu melodii
ªopteºte nemãrginirea trepiedului
ªi tremurã candelabrul cu teama defectã.
În rapsodia cuþitului din pleoapa necugetãrii
Ea sincronizeazã þãrmul pe promonitoriul încremenirii
Simfonia îndepãrtãrii de simboluri -
Crabul sonor al risipei
Ciocneºte amfora spadei unui blestem de oglinzi
Se întrevãd marginile
Infinitul navigheazã spre case
Insula corãbiei alungatã de nicãieri
Acosteazã în golful perfidului rând de titani.
Fântâna neadormitã
Refuzã întoarcerea nopþii din Carul Mare.



Drumul de noapte

Niºte bãtrâni cronologi pãºesc alãturi de noi
Papucii lor cântã biblice sonuri de grele popasuri
Voci din timpul uitat
Vin sã acopere partea noastrã de suflet
Dintre arbori, tãcutã, rãsare -
Umbra lui don Quijote
Toate minunile iau înfãþiºarea aºteptãrii
Acolo, în locul dureros de exact
Numit de toþi rãtãcitorii Steaua Polarã
Pulseazã doar inima zeului dispãrut.


***

Aurel ªtefanachi, în primele pagini de prezentare din volumul Cãlãtorul profund, scria:

„Pagina singurã ºi nouã îmi vorbeºte. Era tânãr. Era frumos. Era superb. Iubea muzica (Vivaldi, muzica hard-rock) ºi poezia – poezia lui Homer, Shakespeare, E. A. Poe, Eminescu, Bacovia, Stãnescu, Cezar Ivãnescu, Romanescu… Era o vâltoare de naºtere de stea. Era un amestec ciudat de inteligenþã ºi ironie, de seninãtate ºi durere… Uneori cãdea în patima “gladiatorului” – îi plãcea sã-ºi “terorizeze” operele cu mãreþia bicepºilor sãi : practica sportul de aleasã speþã – culturismul ºi acel fascinant florilegiu de miºcãri, Karate. Era sfâºietor cântec din dimineaþa începutului lumii. Era o naturã dãruitã. Sunt împreunã cu trandafirii / În somnul fantastic / Îi simt cum vibreazã pentru mine…”. “Deschid cartea, cartea geme. Deschid cartea, cartea geme”. De sub teascurile infinitei cãrþi, o poezie rãmâne acest fiu (parcã anume stigmatizat cu semne labiºiene), ne trimite o garoafã însângeratã.”


Gheorghe Paiu, profesor de literaturã ºi coordonator de cenaclu, cu o tristeþe abia mãrturisibilã, rosteºte:

„Mãlin nu a ºtiut decât sã priveascã în sus ºi sã coboare aºtri printre noi. Îi erau prea apropiaþi pentru a nu-i mângâia ºi a nu-i strânge la piept, în timp ce umbrele le îndepãrta cât mai sus, cât mai departe de noi... Dar stelele nu au rãmas lângã noi ºi umbrele nu s-au înãlþat. Aºa a vrut soarta ca visele noastre sã se prãbuºeascã o datã cu noi în neant. Rãmân însã umbrele lor. În cazul lui Mãlin, poeziile.”


Eu am ºi azi doar acea tresãrire a paginii unei vieþi scrisã cu nemurire. ªi sentimentul cã muzica poeziei ºi poezia muzicii sunt inseparabile atunci când artistul este atins de har.
Searã de noiembrie, când Poetul cel tânãr îºi amintea cât de înalt este pãmântul în Creaþie.

Mulþumesc lui Dan Gest ºi grupului Vira pentru momente de respiraþie a frumosului artistic. Gândul meu de liniºte Alinei ºi familiei dinspre mãlini.

Mulþumesc editorilor pentru promovarea ºi susþinerea oferitã acestui eveniment.
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!
  Comentariile userilor    
         
 
  Ma bucur ca ai citit, Ela. Din nefericire insa, articolul nu a fost receptat asa cum mi-as fi dorit si asa cum ma asteptam. Pe agonia m-au dezamagit profund anumite comentarii iar aici, pe europeea, nici macar nu a fost citit, cu exceptia acelor cateva accesari. Poate si din cauza faptului ca textul e destul de lung..nu stiu ce sa mai zic..

  
Postat de catre l;'l da la data de 2005-12-22 21:25:26
         
 
  Dana, era firesc s scriu i aici. Fiindc Poezia exist prin ea nsi, i are locul acolo unde este primit cu larg spirit. Am citit i articolul scris de voi. Tcerea mea, spre reveren.

D 		 
Postat de catre Daniela Luca la data de 2005-12-19 17:05:55
         
 
  Sorin, gndurile tale pe acest loc de amintire nseamn mult. Eu tiam de Mlin, am respectat confidenialitatea dorit de organizatori. A fost o sear de sfnt trire. i mulumesc, cu a mea prietenie simpl,
D 		 
Postat de catre Daniela Luca la data de 2005-12-19 17:04:32
         
 
  Imi pare rau ca nu au venit mai multi de pe europeea.
Ma bucur ca ai postat articolul si aici, Ela! Sper sa reusesc si eu sa postez saptamana viitoare un text ceva mai detaliat despre cazul Tacu. Desi are dimensiuni destul de mari, sper sa fie citit de cati mai multi membri ai acestui site.

Multumesc,
Dana.
  
Postat de catre l;'l da la data de 2005-12-16 20:40:54
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
         
 
  Un poet de care eu pana acum cateva saptamani nu am stiut nimic. M-a dumirit apoi Despot. Malin, un poet a carei onomastica este tinuta cu sfintenie.

Ai prezentat frumos intalnirea la care noi nu am putut veni. Multumim. 		 
Postat de catre Sorin Teodoriu la data de 2005-12-13 14:30:09
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23931
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE