FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Eu am grăit!
Text postat de Ilona Ploaie
Stăteam sub streașină. La țară,
ploua mărunt, când în sfârșit
(că-mi iei rochiță, șorț) ...Gargară...
ești trombonist ... – M-am lămurit!

ți-am spus timid că sunt fecioară
priveai in gol...ce-afurisit!
mâncai pezmeți cu scorțișoară
nu știu atunci ce mi-a venit

ca de nevastă să-ți zic iară,
tu să mă iei...(de-abea șoptit...)
Precum o bombă nucleară
de-aia cu ceas, n-aș fi gândit

ai explodat! chiar trenu-n gară...
cucu pe gard a-nțepenit!
fără penaj și mândra cioară
rămase-n aer... Croncănit

s-a auzit ultima oară…
De-atunci amorul a murit
să tragi cu tunul... Domnisoară
n-ai să mai pupi...Eu am grăit!



Dupa: Iubeam o cioară, domnișoară - Radu Stefanescu

Obișnuiam să dorm în gară,
exact la locul potrivit
din era perpendiculară,
ca o fosilă'n antracit,

amorezat mortal de-o cioară,
(sau ea de mine, în sfârșit).
Dormea și ea, ca o fecioară,
la mine-n palmă, despletit,

eu o hrăneam cu andezit
și cu șarlote, domnișoară,
cu ouă de meteorit,
prăjite roz, la subțioară...

Dar într-o noapte-ai răsărit
ca pacea'n era nucleară...
Atunci, plângând boscorodit,
ea se întoarse-n scorțișoară,

pe un peron uitat de gară,
recunoscând că a greșit,
(sub Luna rea și arbitrară),
când m-a iubit atât. Sfârșit.

Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23931
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE