|
|
|
|
|
|
|
|
|
Teamă de timp |
|
|
Text
postat de
Bogdan Ionita |
|
|
Istoria mă soarbe încet, încet
Încerc să țip dar simt că n-am puteri,
Încerc să fug dar văd că n-am bilet
Spre undeva
sau către nicăieri.
Și orele se cuibăresc în riduri,
Copilăria o zăresc prin ceață,
Sunt doar un prizonier în aste ziduri
Ce se clădesc cu anii scurși din viață.
Am obosit să caut o ieșire
Fără să știu ce-i dincolo de ea
E un bilet doar dus spre nemurire
Sau de întors spre noaptea cea mai grea.
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Exprimarea adevarului, fie el cat de crud, devine o norma morala fundamentala.
Prima strofa cuprinde monografia analitica a sentimentului geloziei si al evadarii, ca element psihic
dominant in viata sufleteasca a autorului.
Nu este o analiza de psihologie generala, ci analiza sentimentului trait de
autor in conditii mizere, prin mijloacele de transport in comaun, prilejuite de pregatirea intrarii in anonimat.
A doua strofa este propriu-zis fisa medicala a autorului.
Integrarea in absolut a scriitorului i-a dat autenticitatea unei experiente dramatice,
prin care autorul insusi a dobandit intelesurile profunde ale vietii si solutiile
juste ale chinurilor din constiinta lui stapanita de gelozie.
Cele doua strofe se imbina intr-o unitate de compozitie vlaguita spiritual si cu o viziune structurala
cronologica, sudura lor nefiind o juxtapunere, ci o sudura organica in care
problema primei strofe se rezolva prin experienta din a doua strofa,
ca un triumf moral al autorului.
Aceasta unitate compozitionala o releva a treia strofa, care subliniaza ca finala scurta este aproape.
E noaptea punctului de sudura care unifica consubstantial cele doua parti.
Asadar in structura poemului distingem doua nervuri fundamentale una sociala - fugarul, fugarit si una psihologica
de suprafata, ele apartin celor doua planuri unul subiectiv care vizeaza descrierea monografica a timpului
in toate fazele ei, de geneza, de stabilizare si de acord al afectului
cu spiritul la cote inferioare si de declin,
si un plan obiectiv care vizeaza transportul in comun, pe care se desfasoara o lume, un intreg univers
in care se consuma experiente.
Bietule.
APITE |
|
|
|
Postat
de catre
Adrian Vasilescu la data de
2005-12-12 13:53:25 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Elia ... Hmmm :)
Ultimele două versuri "E un bilet doar dus spre nemurire/Sau de întors spre noaptea cea mai grea." ar putea însemna de fapt același lucru, nemurirea ar fi la fel cu noaptea cea mai grea (da, e vorba de moarte).
Daca tu crezi în mitul avatarului, ai putea vedea asta ca pe o altfel de nemurire, în etape.
Sorin, îți multumesc încă o dată pentru aprecieri; sincer mi-era teamă că urmatoarele poezii vor trece neobservate. Trebuie să mă opresc din scris ca să nu trăiesc cu teama de eșec și de a fi etichetat cu "sic transit gloria mundi" ... sau sa scriu despre melci :) |
|
|
|
Postat
de catre
Bogdan Ionita la data de
2005-12-11 23:43:31 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Știi, Bogdan, sunt poeme care mie îmi lasă un "hmmm..." pe buze după ce citesc ultimul vers. Așa s-a întîmplat și cu poema de față.
În prima strofă îmi vorbești despre un bilet. oare avem nevoie de el, avem nevoie de "ceva" care să ne asigure trecerea prin istorie, prin propria istorie? Și încotro?
Sunt doar un prizonier în aste ziduri
Ce se clădesc cu anii scurși din viață. - aici îmi place mult ideea zidurilor. Dacă vei rămine pe site și ne vom citi vei înțelege de ce zidurile sunt o temă dragă mie. Mai ales zidurile construite din propria viață.
"Am obosit..." - și mă opresc la ultimele două verusuri. Aici...hmmm!... m-ai pus pe gînduri. Spui "un bilet de întors spre noaptea cea mai grea". Moarte? Eu nu așa am văzut, ci am ales noaptea cea mai grea drept referință, dar nu moartea. Ne întoarcem spre moarte? De acolo venim?
O poezie bună din punctul meu de vedere, subiectivă fiind, căci mă lasă cu o serie de întrebări fără răspuns...
Nu în ultimul rînd, bun venit...:)
|
|
|
|
Postat
de catre
Name Old la data de
2005-12-11 22:22:54 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
E un bilet doar dus spre nemurire
Sau de întors spre noaptea cea mai grea.
Excelent final! Da, cu siguranta imi place stilul tau.
st |
|
|
|
Postat
de catre
Sorin Teodoriu la data de
2005-12-11 21:13:24 |
|
|
|
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
|
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23931 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1425 |
|
|
|
|
|
|