FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Bunicului
Text postat de Nicole Kumar
pe drumul ce duce în parc
recunosc urmele pașilor tăi
lângă ei, tălpi mici de copil
pomii cu frunze roșii
sunt plini de omizi
iar soarele e trist
degeaba înalț zmei și culeg păpădii
azi nu mai cântă nimeni
cu urechea lipită
de pământ, bunicule

trandafirii au dat boboci
și frunzele lor
sunt încărcate de rouă
pe umărul meu, o buburuză
se pregătește de zbor
iar portița de la cămara de lemne
e proaspăt vopsită
am văruit chiar și
tulpina liliacului
de lângă terasă
știind cât de drag ți-a fost

bunule, mi-e dor
chiar și de florile
ascunse în căptușeala
hainei tale
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Atunci cand ma gandesc la copilarie, ma gandesc la bunici. Curios ca ne amintim bunicii mai mult decat proprii parinti.
...iar portița de la cămara de lemne
e proaspăt vopsită
am văruit chiar și
tulpina liliacului...
Dedicatie din suflet pt suflet.
Frumos!
Cu drag, Monica
 
Postat de catre Monica Trif la data de 2008-05-30 07:40:01
         
 
  Cristi, multumesc mult de lectura si cuvinte.
Miracolul este sacrificiul omului pentru om, din dragoste.

Acelasi drag, Nicole
 
Postat de catre Nicole Kumar la data de 2008-05-30 00:56:54
         
 
  Un text scris cu "inima".
Miracol pentru eternitate!
Viață...

Vot!
Drag,
Cristi
 
Postat de catre Cristi Stanculeasa la data de 2008-05-29 18:23:53
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23895
Comentarii: 120177
Useri: 1422
 
 
  ADMINISTRARE