FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
un fel de scrisoare
Text postat de mihai robea
"Cândva au fost niște nuci în grădina aceasta,
dar nucii au fost tăiați, iar fantomele lor
stau în soare acum și m-așteaptă
în timp ce cocoșii țipă ciudat,
poate anunță moartea nucilor de demult
sau o sărbătoare căreia i-am uitat înțelesul
și numai lumina e plină de remușcări
pentru tinerețea nucilor și a mea.
Ar trebui să fug
ori să se oprească vântul,
să nu mai clatine crengile merilor și fantomele,
poate astfel se va lămuri și înțelesul cocoșilor care țipă,
dar cioturile nucilor se întunecă de atâta lumină
și mă feresc să mai fac vreun pas
de teamă să nu țipe cocoșii din nou,
să nu mă ucidă."

Octavian Paler, "Cândva"
SCRISORI IMAGINARE

Poate că unele lucruri ar trebui spuse. Cu măsură și dragoste, cum ne-ați învățat. Și când nu mai avem timp, cu disperare. Ar trebui să învățăm să iertăm înainte de a învăța să iubim, chiar dacă unele lucruri nu se vor schimba niciodată. Ați construit un castel pentru noi toți. Iar ușile și ferestrele acestui castel dau spre Lumină. Păsările care vin și pleacă, dinspre acele portaluri, au călătorit pretutindeni: de pe umerii Sfinxului în Grecia lui Socrate, de sub bolțile bătrânei Europe până sub tâmplele brumate ale Carpaților. Aș fi fost mai sărac fără să citesc povestea acestui castel. Fără seninul acelei dimineți trăite la țărmul mării, fără căldura care face ca ziua și noaptea să fie împreună. Ați construit un castel, iar treptele acestui castel se ridică peste erorile și neputințele noastre.
Ați știut, de la bun-început, că deasupra cutiei Pandorei se află Speranța.

Astăzi, în Castelul Vostru, toate luminile sunt aprinse.
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23931
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE