PRIMA PAGINA   TEXTE   COMENTARII   AUTORI   CONSACRATI   CAUTARE   FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT
Din versurile lui Valeriu Barbu (32) Text postat de Mariana Fulger februarie 2008 V’DAY sun la uşă – soneria îmi dă ton de ocupat gătit cu noua mea cămaşă cusută din zeci de maimuţoi de pluş, iar pe umeri păsări din burete, în loc de nasturi crini ţineam la spate o cutiuţă frământând-o nerăbdător să ţi-o ofer împreună cu zâmbetul meu tâmp de irezistibil nu vei şti niciodată ce aveam în cutiuţă... mâine e „velantainsdai” şi voi numi toate nights-urile valentinizabilizatoare ecouri ecouri tonului acela de ocupat de la soneria uşii tale cum? n-am nimerit la tine?! _________________ PRIN… ŞI PESTE uneori viaţa a venit peste mine aşa lină, pic, pic, pic sau şerpuind urcând ca o şoaptă de dragoste ca mângâierea bunicii alteori tumultoasă, deodată pătimaşă trezindu-mă cu omătul cât casa sau… în flăcări mergând sus pe o sârmă ori pe asfalt în clocot viaţa vine în valuri, valuri alungindu-mă, subţiindu-mă contorsionându-mă un «…îndu-mă» supraelastic, altul interior – parcă văd: sărman suflet cu mânuţele sale curate, sclipitoare împingând pârdalnicul, vremelnicul trup la deal sau ţinând frână cu călcâi fragil la vale, spre valea umbroasă…! ce minune e ca un flash de la fotocameră «ciizzz» – iată poza: «ai fost» uneori viaţa a venit peste mine aşa… _________________ ZAŢ sau OROLOGIUL-ASCUŢITOARE, ba nu, CARUSEL mă scrie poemul acesta de-a lungul minutarului ce viteză ca într-un carusel, pe fruntea fiecărui căluţ o literă – copilul din mine ţine minte! Din umărul stâng ţâşneşte un cui cuiul poftelor umărul drept o ia înainte dalta aleargă un cuvânt deja rostit ar fi vrut să-l îmblânzească… e târziu! mă dau jos vreme de o răsuflare pe locul acesta cândva era un vomitoriu, acum extremitatea lui «3» de pe cadrane – mut pasul în «6», ploi reci, miros puternic de amoniac mă plonjez în stropul care vine drept în ochi ochiul drept – celălalt nedrept reciteşte de-a latul minutarului silabe răsucite din poemul acesta care mă scrie cuiul îmi intră în palmă palma dedată la mângâieri odinioară fără mine caruselul sporeşte viteza?… N-ar părea Astfel începe zădărnicia pe care o umple iluzia verbului! nefiind nici eu, nici poemul acesta o fabulă n-are morală însă îndrăznesc printr-o spărtură lucind o concluzie nouă, moale aparent întreagă: «nu poţi opri un cuvânt deja rostit!» Poemul scriindu-mă se vrea blând dar mă lasă dilematic cu o obsesie proaspătă: «din care din care testicul provin stâng sau drept?!» lunec şapte, opt, nouă cu mine am cuiul acela şi holograma unui căluţ ca literă la care copilul încă se uită uimit! _________________ FUM… DESCRIIND UN ARLECHIN degetele păşesc desculţe, lipa-lipa… în sticla lichidă urcă pe foaia înmărmurită, albă cuminte, lasă urme urme ca de paşi săruturi inimioare mărgeluţe colorate suliţe iuţi în continuă căutare… nu duc mâna la frunte mi-e frică ar deveni transparente degetele în flame alburii, iar tâmpla ar rămâne fum vernil descriind în aer arlechin umil şi… şovăitor _________________ ÎNTRE PERDELE de ce vorbiţi în şoaptă când plouă de ce tăceţi când ninge iar spre nouă dimineaţa vă acoperă curajul înaintea soarelui şi ţipaţi ca şi cum ar fi cineva de partea voastră aici…?! aş vorbi, aş face ca voi, dar cui ar da socoteală risipa poate ar fi mai bine să nu sperii clipa de lumină zăpada mea vine deja albăstruie şi obosită iar stropii de ploaie ştiu totul despre mine, atunci, mai bine-i să tac _________________ ROŞU DILUÂNDU-L am început să mă obişnuiesc trăiesc în iubire ca într-o rană o rană mai adâncă şi mai vie decât sunt eu însumi din această iubire aştept întregirea ca şi cum m-aş naşte… nou şi împreună cu mine Paradisul pierdut pierdut aşa de demult, încât azi oricine l-ar căuta ar fi luat drept patetic respir şi am început să mă obişnuiesc în aerul acesta roşu diluându-l lumina lumina dintâi _________________ Barbu Valeriu str. Traian 252, cod. 800186, Penitenciar, Galaţi Parcurge cronologic textele acestui autor Text anterior       Text urmator Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!   Comentariile userilor                   Mulţumesc, Elena. O zi bună.   Postat de catre Mariana Fulger la data de 2008-02-16 10:57:59               La multi ani, Valeriu ! indragostit de cuvinte, ai reusit si, in curand, ne vom bucura de lansarea primului tau volum de poezie. La multi ani, iti vom fi alaturi la marea implinire. Elena Toma   Postat de catre ambigua departare la data de 2008-02-14 11:19:27	Pseudonim Parola Nu am cont! Am uitat parola!   Texte: 23931 Comentarii: 120070 Useri: 1425
ADMINISTRARE