FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Soția mea
Text postat de Mihail Buricea
Eu am cântat iubiri închipuite
în calea mea spre marea veșnicie
dar n-am găsit cuvinte potrivite
să cânt în versuri scumpa mea soție

Ea merita în versurile mele
să fie zâna mea cea mai iubită
încununată de un cer cu stele
să fie o icoană presfințită

Ea pentru mine-a fost speranța vieții
și idealul meu de împlinire
a fost oglinda clară-a dimineții
în drumul meu spinos spre mântuire

Ea m-a iubit mereu fără-ncetare
și mi-a iertat greșeli inoportune
a fost frumoasa mea ruptă din soare
și-a fost motivul meu de-nchinăciune

A mers mereu alăturea de mine
în căutarea firelor iubirii
plutind cu mine-n barca cu destine
spre țărmul însorit al fericirii

Soția mea mi-a luminat cărarea
când trebuia să traversez prin noapte
a fost iubita mea și încercarea
prin vremurile grele și deșarte

În casa noastră-a fost mereu altarul
credinței noastre sfinte-n devenire
a fost tandrețea dulce și limanul
speranței noastre-n marea nemurire

În calea mea de vise-nchipuite
când uraganul timp m-a dus departe
mă-nchin soției mele mult iubite
și-i mulțumesc din suflet pentru toate

Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23895
Comentarii: 120177
Useri: 1422
 
 
  ADMINISTRARE