FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
dinspre vămile iernii
Text postat de Dana Banu
cred că am dispărut fără urme vizibile
în incendiul profețit de cei care ne-au iubit îndeajuns
fiii noștri sunt vii
construiesc poduri și case prelungi cu vedere spre nord

nu am înțeles niciodată
vămile fumurii ale iernilor traversându-ne cu indiferență
să rămânem aici
ascunși prin trenuri de noapte
viermuind cu delicatețea boemilor
devorați în cercuri de apă și distanțe de foc
să rămânem aici
tristețea noastră va străluci până departe
în nopțile cu lună rotundă
și cai negri îmblânziți inutil

am căutat înserarea
aprig am însângerat lumina semenilor printre ierburi înalte
când am găsit-o ne-am desfăcut unii din alții în stoluri

conturul trupurilor noastre mai pipăie și acum întunericul
vom hrăni cu el
departele
târziul
și steaua nevăzută de nimeni
care va cădea odată cu noi
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Iulia, ce poate să își dorească mai mult un autor decât empatia cititorului, îți mulțumesc;

Tea, nu greșești deloc(oricum, eu foarte rar îmi contrazic cititorii:)), ai dreptate, e aici un amar...trebuie să îți spun că fidelitatea cu care mă citești și aprecierile tale constante mă onorează

să ne citim cu bine
 
Postat de catre Dana Banu la data de 2008-01-30 15:34:21
         
 
  erata: a neputintei.... a regretului.... a ceea ce.....'graba strica treaba'

scuze!
Calvar
 
Postat de catre Tea Nicolescu la data de 2008-01-30 15:05:57
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
         
 
  Tristetea e numai un subterfugiu, zic eu, ascunde o furie aneputintei, aregretului a protestului...toate imbarligate in amarul aceea ce suntem

gresesc, Dana?

asa am receptionat versurile tale....pline...remarcabile

Calvar*
 
Postat de catre Tea Nicolescu la data de 2008-01-30 15:04:31
         
 
  ""fiii noștri sunt vii
construiesc poduri și case prelungi cu vedere spre nord""

poate acesta e intelesul vamilor...

""să rămânem aici""

poate aceasta e singura noastra sansa...

empatic si eu aici sunt, iulia
 
Postat de catre iulia ralia la data de 2008-01-30 14:51:06
         
 
  Cristian Munteanu, fiecare anotimp la vremea lui și cu tristețea lui(sau nu:))

mulțumesc pentru lectură și semn


să ne citim cu bine

elian
 
Postat de catre Dana Banu la data de 2008-01-29 20:11:44
         
 
  as vrea sa vad un text de-al tau in luna mai
sa fie oare, acum, noaptea prea lunga?
sa lipseasca verdele si culorile florilor?
prea multa durere
astept
respect, Cris
 
Postat de catre Cristi Iordache la data de 2008-01-29 19:47:01
         
 
  e aici o nostalgie bine întreținută și o tristețe pe măsură

ești mereu aproape, mulțumesc, goia, pentru semnele de lectură pe care mi le lași mereu cu dărnicie

elian

 
Postat de catre Dana Banu la data de 2008-01-29 18:38:04
         
 
  poem vizionar sau 'cura prin sine'...in albul si in frigul iernii ne alimentam din interior...trasam constient dincolo de granite sa parcurgem cum niste 'legali pelerini'...drumul in spirala cu adancimi in aorta si revenirea in ochi...parca iarna devenim mult mai constienti de noi...ori ne inchipuim...

regards,

goia

 
Postat de catre nula nada la data de 2008-01-29 18:15:23
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23930
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE