FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
...
Text postat de Fernando Schmidt
Ma-ntorc spre epoca de piatra
Sa retraiesc un vechi cosmar...
S-aud cum iarasi lupii latra,
Sa uit de ceas si calendar.


Copilul care-am fost demult
Se razvrateste inuman;
Privind in urma il ascult
Si ma cufund in obsidian.


Perfectul simplu sau compus
Se descompune-ntr-un calvar
Si-ntreg sau dublu--juxtapus--
Prefer gandirea de barbar.


Trecutul primordial perturba
Tacerea din albumul greu,
Si din putin lignit si turba
Ma retuseaza sa fiu eu.


Ce-i vechi cu vechiul sa ramana,
Sa nu ma lase sa dispar
Si sa ajung din nou tarana...
Caci vreau sa fiu din nou barbar.


Sa fiu o fiinta primitiva
Cand silexul il simt in palma,
Acum puterea mi-e tardiva
Dar vreau sa fie iarasi calma.


Mi-e calea dreapta ocolita
Spre dogmele de fel si fel,
Dar trasatura mi-e pornita
Sa fiu c-o treapta mai rebel.


Tunelul timpului ma-nghite
Si ma arunca in trecut
Spre pesteri vechi si prafuite
In care-odata m-am nascut.


In lemn de fosfor,luminata,
Caverna mi se pare mit...
Picturi rupestre prinse-n piatra
Si liniste ca intr-un schit.


Afara totu-i ca mereu
In peisajul cu mamuti.
Nu-mi vine-a crede ca sunt eu
Si mastodontii,sus in munti.


Si pacea simt ca ma insfaca
Iar toti mamutii se reped
Cu coltii albi iesiti din teaca
Spre trupul meu ce il reneg.


Acum doar noaptea de catran,
Cu luna naste un sufix,
Si in trecutul obsidian
Ma relaxez pe crucifix.
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23931
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE