FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
COȘMAR DE REVELION sau REVELION DE COȘMAR
Text postat de Liviu S. Bordas





COȘMAR DE REVELION sau REVELION DE COȘMAR




Caleașca trage pe alee. Lampadare discrete, pitulate după tufele de buxus tunse în forme stranii, închipuind grifoni, acvile și cămile cu una-două cocoașe, toate acoperite de zăpadă, aruncă o lumină difuză.
Sus, pe trepte, bunul domn Emanuel, în frac, purtînd pe umărul drept un corb și în mîna stîngă un covrig, îi șoptește ceva Elenei Ștefan, care pare a-i fi umbră și sosie. Domnul Emanuel poartă cioc. Și corbul, de altfel. Elena Ștefan poartă voal. Ca să mascheze ciocul domnului Emanuel. Și al corbului.

Înaintea mea, la peron, coadă. Calești, căruțe, limuzine. Ba chiar și cîteva ricșe și vreo două biciclete de curse. De pe una din ele coboară demn Bond. Sean Bond. Fularul bogat îi ascunde obrazul pătat de urticarie. Privește clădirea și împrejurimile cu aerul celui care are doar certitudini. În gînd: Baliverna e pe ducă. De-ar ține măcar pînă o șterg eu... Și, mai ales, să am grijă să nu ating nimic!
Demn și înțepat, poartă un poloboc sub brațul stîng. Murătura... Pardon, murăturile..., rostește cu superioritate, vădit indignat de faptul că în invitația pe care o primise scria negru pe alb (sau, mă rog, negru pe albastru azuriu) că intrarea pe role e în afara cadrului protocolar.

Îl scoate din impas intrarea triumfală a Doamnei în roșu. Suspine, murmure... Lady in red... Calcă maiestuos, cu dreptul, drept în vasul cu lotuși de la intrare. Gîndește: ce bine seamănă cu o strachină!... Stîngul, în mod legic și logic, dă în dreptul. Zîmbet larg. Prea larg... Dentistul care a realizat plombele n-are de ce se rușina. Lucrare trainică.
Pe umăr, contrastînd cu rochia în falduri largi, o paponiță. Salata de beof..., rostește ravisanta făptură, intuind întrebarea mută a mulțimii de invitați, rămasă cu privirea ațintită pe ciudatul accesoriu. Biof, scuzați... Și fo două sarmale... Maschează surîsul suav cu palma înmănușată. Mănuși roșii, de lînă, ștrencănite în casă. E decembrie, iar dînsa e și gospodină...

Ajunge la rînd căruța. Caii scot aburi groși. Au venit în goană din inima Olteniei. Căruțașul i-a mînat în draci, privind mereu în urmă, cu spaima întipărită pe chipul congestionat. A explicat mai tîrziu că-l urmărea, de prin codrii Vrancei, ceata Khan Temireștilor. Sau Cantemireștilor... S-a mai liniștit cînd a aflat, de la niște trecători de pe podul Mogoșoaiei, că drumul de la Craiova la București nu trece prin Vrancea. Și că nu mai are a se teme, deoarece Hanul lui Manuc și Hanul Temir nu sunt același lucru. Ca de altfel nici Cantemireștii, care nici măcar nu sunt han.
Trecuse, oricum, de pragul critic al colapsului.
Cățeaua legată la spatele căruței, în care-și pusese toată nădejdea, era leșinată. Nu de spaimă, nici de grija altuia. De drum lung.
Între loitre, butoiașul ferecat în cercuri înflorate dădea pe dinafară, spumegînd. Zaibărul de Pietrari, zdrumicat în goana pricinuită de spaima năvălitorilor, se oțetise...

Încet-încet, curtea se golește și sala se umple. Rămîn pe dinafară, căscînd ochii pe la geamuri, cîteva clone deconspirate. Care se jură, tremurînd în gerul cumplit care se lasă, că le vor deconspira și pe cele care au apucat să intre. Capra vecinului, boala românului...

Înăuntru, Organizare... Mă rog, Noua Organizare. Unii încep să murmure. Alții să cîrcotească. Umblă zvonul, liniștitor, că totul e rezultatul unui studiu realizat din eroare de un psiholog celebru. Amator de IT. Sau în IT. Și că urmează remedieri de substanță. Pînă atunci...

În jurul fiecărui scaun sunt așezate cîte patru mese. În frapiere, acolo unde mai sunt frapiere, paharele pline aburesc. Chelneri stilați le scot cu grijă dintre cuburile de gheață și toarnă în sticlele aflate pe mese. Acolo unde mai sunt chelneri. Unde nu, nu sunt.
În aceste condiții, zaibărul de Pietrari e la mare trecere. Se bea direct de la cep. Ca să stingă arsurile provocate de salata și sarmalele doamnei în roșu. Cîțiva mofturoși strîmbă din nas. Cam nouăzeci la sută. Ceilalți exultă.

Murăturile domnului Bond zac în poloboc. Doar corbul distinsului domn Emanuel ciugulește din ele, obligat de calitatea de gazdă. De corb al gazdei.

Zeeceee...

Ia uite, suntem aproape de miezul nopții. Și n-am apucat să filmez mai nimic.
Valsul cu doamna în roșu s-a lăsat cu bătături greu vindecabile. Pentru cei din jur.
La o masă rotundă, psihologul făuritor al noului look al spațiului explică încîntat cum ar putea el, cu fonduri puține dar cu dăruire totală, să reconfigureze Wikipedia. Sau DEX-ul. Ba chiar întreg Gugălul. Cîțiva agenți FBI, CIA, MOSAD and so on sunt cu urechile pîlnie. Pentagonul și-a întărit deja măsurile de securitate în rețeaua informatică.
Internetul e în fierbere.

Nouăăă...

Copleșiți de emoția momentului, ecsintescu și Sean Bond ciocnesc paharele. Ecsintescu ciocnește cu Ionuț Caragea. Mai bine zis în Ionuț Caragea. Sean Bond ciocnește cu Urtica. Adică singur. Chiar așa...

Ooopt...

Din subsol apare Marta Sovianni. Se rătăcise căutîndu-și identitatea. Îmi spune că sunt un ins profund nefericit. Eu îmi spun că n-are rost s-o contrazic. Ea dispare, după un schimb de amabilități cu Emanuel. Care nu știa de unde s-o ia. Acum, c-a dispărut, nu va ști nici atît.

Șaapteee...

Rumoare. Apare Nicolae, cu un Galle. Plin ochi cu virgule. Pentru toată lumea. Să stingă flăcările războiului.
Opriți măcelul!... Armata să se retragă în cazărmi!
Unde am mai auzit vorbele astea?
Îi sugerez să împartă virgulele celor care nu știu ce să facă cu ele. Însoțite de manualul de utilizare. Nu cred că a priceput.

Șaaseee...

Cîteva săgeți zbîrnîie prin atmosfera încărcată. Apare Josephine. Poartă celebrii ciorapi de plasă. Fumează în draci.
Emanuel o trage tandru de urechi. Ea se întreține cu corbul de pe umărul acestuia, manifestîndu-și afecțiunea prin cîteva bobîrnace amicale date peste cioc.
Mitică Cioacă e cu ochii pe ciorapi. Și pe fuste. Și, mai ales, pe sub fuste. Zburdă. Și-a lăsat baba acasă. Lumea lui!...
Popa Sorin îi calcă pe urme. Cică să-l împiedice să cadă în păcat. Iordane...

Ciinci...

Chelnerii, cîți au mai rămas, scotocesc înnebuniți după sticlele de șampanie. Dan Cârlea se face nevăzut. Rămîne în urma lui doar un rîs sardonic. Prietenii știu de ce.
Editorii scot rezerva personală de apă carbogazoasă.
Despre pahare nici măcar Dan Cârlea nu mai știe nimic. Internetul e prea larg pentru astfel de amănunte. Pierderi insignifiante.

Patruuu…

Lucrurile se precipită.
Elena Toma începe să întrebe, tot mai insistent, dacă pare naivă. I-am mai spus. Își ascunde foarte bine starea.
Pentru revelionul viitor, ne invită în Germania. Cu nevestele, bineînțeles.
Genuneanu protestează. Nu că n-ar vrea în Germania.

Treeii…

Privesc roată. Lume cunoscută. De prin țară, de pe dincolo. Îmi pare rău că n-am apucat să-i fotografiez pe toți. Am să-i rog să mă ierte.

Doiii…

Sper să nu cadă, taman acum, tot softul.
L-a văzut cineva pe Dan Cârlea? Ochii pe el!...

Unuuu…

Răsuflu liniștit. S-a terminat. Pot să spun

LA MULȚI ANI tuturor!


Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Dumitre...frumos..."nu că" nu mi-ar plăcea să merg în Germania, dar eu... nu am însoțitor!  
Postat de catre Vasilica Ilie la data de 2008-01-01 23:48:01
         
 
  erata

Pentru revelionul viitor, ne invită în Germania. Cu nevestele, bineînțeles.
Genuneanu protestează. Nu că n-ar vrea în Germania.
(Liviu S. Bordas)

Pentru revelionul viitor, ne invită în Germania. Cu nevestele, bineînțeles.
Genuneanu protestează. Nu că n-ar vrea cu nevasta.
 
Postat de catre Dumitru Cioaca la data de 2008-01-01 23:21:43
         
 
  Sanda, Adrian, Sabina, vă mulțumesc.

LA MULȚI ANI și vouă.

 
Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2008-01-01 23:18:02
         
 
  dezvelindu-li-se = dezvelindu-i-li-se
(Vasilica)

Dragilor, să vă spun o anecdotă.

Cluj Napoca, intersecția străzilor Pata și Dostoievski.
Pe strada Dostoievski, un cadavru. Ofițerul de serviciu drege procesul verbal:
- Una... bucată... cadavru... pe strada... Doston... Donsto... Doncsto... Plutonier!
- Ordonați!
- Ia trageți voi cadavrul ăsta pe Pata!

 
Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2008-01-01 23:16:18
         
 
  Vasilica, să nu ucizi o păsărică / cântătoare.  
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2008-01-01 22:58:47
         
 
  "oricum, cuvantul a fost creat prin procedee barbare, eu l-as interzice "

de ce? ne vine de la tatari?!? :))
 
Postat de catre Sabina Datcu la data de 2008-01-01 22:50:12
         
 
  "acum ai mai scos o păsărica!"
(radu stefanescu)



Credeți-mă că mi s-a împleticit limba în gură cu acest cuvânt!Fir-ar ea de păsărică!
 
Postat de catre Vasilica Ilie la data de 2008-01-01 22:49:54
         
 
  oricum, cuvantul a fost creat prin procedee barbare, eu l-as interzice  
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2008-01-01 22:48:25
         
 
  dezvelindu-li-se = dezvelindu-i-li-se
(Vasilica)

corect-corect ar fi:
dez-velind-u-i-li-se
- prima cratima provine de la "dez+[inv]veli" - pt a ne da seama prin ce procedee a fost "creat" acest cuvant
- a doua cratima - pentru a desparti cuvantul de ceea ce urmeaza (adica un talmes balmes)
- urmeaza , pe rand, "u" si "i", pt a ne reaminti cateva vocale.
- li-se arata bine asa; scris impreuna ar parea pluralul fortzat de la lisa

:))
 
Postat de catre Sabina Datcu la data de 2008-01-01 22:30:11
         
 
  ..așa este...''graba strică treaba''...am omis una...care era cea mai subliniată de dl. Ștefanescu...(chiar mă felicita pt. greseală!)

dezvelindu-li-se = dezvelindu-i-li-se
(Vasilica)


nu, eu te felicitam că ai scris corect... acum ai mai scos o păsărica!
 
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2008-01-01 22:19:14
         
 
  ...Un text puternic din toate punctele de vedere. Felicitări!


A.A.A


pi es: ''sei ciiiz! țac! Și blițul încă pătează vederile.
 
Postat de catre Adrian A. Agheorghesei la data de 2008-01-01 22:16:38
         
 
  Faina scriitura de revelion.
Si vorba Vasilichii - "capul lui Bordas" vrem ("vrem" e completarea mea).
Sau macar juma' din el. Las' ca ma destept si eu intr-o buna zi...:)

La multi ani, Liviule! Cu multe virgule si mese in jurul scaunelor...


 
Postat de catre Sabina Datcu la data de 2008-01-01 22:10:53
         
 
  LA MULTI ANI!  
Postat de catre Sanda Nicucie la data de 2008-01-01 22:01:27
         
 
  Vasilica a avut 6 greseli, dar a recunoscut 5.
(marian georgescu)

..așa este..."graba strică treaba"...am omis una...care era cea mai subliniată de dl. Ștefanescu...(chiar mă felicita pt. greseală!)

dezvelindu-li-se = dezvelindu-i-li-se

P.S. Multumesc d-le marian georgescu!La multi ani!Vali
 
Postat de catre Vasilica Ilie la data de 2008-01-01 21:55:44
         
 
  Emanuel Cristescu, Elena Toma, gina bultoc, Tea Nicolescu, marian georgescu,

vă mulțumesc pentru lectură.

LA MULȚI ANI!

 
Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2008-01-01 21:44:25
         
 
  LA MULTI ANI, Liviu!....noul an sa-ti aduca tot ceea ce simti tu ca-ti trebuie....sanatate!

Spiritualitate muscatoare iti sta bine!

Calvar
 
Postat de catre Tea Nicolescu la data de 2008-01-01 21:36:04
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
         
 
  Dacă ești marian georgescu (și nu Marian Georgescu), dă-i voie și lui ecsintescu să-și stabilească singur felul în care își ortografiază numele. Cu e și cs. ecsintescu,

Poartă voal pentru a masca...
Formularea ar fi mult prea prețioasă, didacticistă, prea puțin în ton cu stilul general al textului.

A aflat că... Și (a mai aflat) că...
Explicația de sus rămîne valabilă. Adaug faptul că repetarea acelui "a aflat" ar face textul mai puțin alert.

Stăpînul virgulelor e Nicolae. N-am nicio putere...

Mai am greșeli. Scriu cu î, nu cu â. Într-o vreme scriam sînt. Mai nou, vorba unui academician mai mucalit, sînt pentru sunt. Așa că am preluat norma. Și scriu sunt.

Mulțumit?

Ai niște typo în comentariu. Să vedem cîte găsești. :)


 
Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2008-01-01 21:31:40
         
 
  Vasilica a avut 6 greseli, dar a recunoscut 5. Autorul acestei scriei are mai multe. Sa vedem cate recunoaste!

1: Elena Ștefan poartă voal. Ca să mascheze ciocul domnului Emanuel
2: S-a mai liniștit cînd a aflat, de la niște trecători de pe podul Mogoșoaiei, că drumul de la Craiova la București nu trece prin Vrancea. Și că nu mai are a se teme,
3 Ca virgula de altfel virgula nici Cantemireștii,
4: Sau în IT. Și că urmează remedieri de substanț
5: Se bea direct de la cep. Ca să stingă arsurile
6: Copleșiți de emoția momentului, ecsintescu și Sean Bond
7: Îi sugerez să împartă virgulele celor care nu știu ce să facă cu ele.
 
Postat de catre marian georgescu la data de 2008-01-01 20:47:29
         
 
  erata: numărul 4, greșit scris cifra:)  
Postat de catre ambigua departare la data de 2008-01-01 20:30:21
         
 
 
'La multi, multi ani Liviu!'

puzzle si umor - bucatele de retina si culoare 2007...dupa o noapte de 'dezmat' muraturile la indemana...sau 'zeama de varza' in pahar de sampanie...

An nou fericit tie si celor dragi!

regards,

goia
 
Postat de catre nula nada la data de 2008-01-01 20:28:03
         
 
  pfff! m-ai pus la cifra 4:) ! nasol! e cifra lui Satan. ma obligi s'aprind o stea, dracii fug de lumină, mai ales a ta. e dată dreaq:) orbește, la un moment dat:)

LA MULTI ANI, LIVIU! intotdeauna te citesc cu placere, stii bine, nu-i așa?:)
 
Postat de catre ambigua departare la data de 2008-01-01 20:25:18
         
 
  Text valoros

UN text stăpân pe mijloace, dispune de forță, adică nimic nu pare improvizat sau spus la plezneală. Un text care surprinde esențele personajelor, umoristic vorbind. Ceea ce reprezintă totul pentru un autor. De regulă autorii se pierd în situații nesemnificative, fără miez, în idei prolixe și se duce astfel spiritul acela brici care nu lipsește din textul de mai sus.

Fie și dacă citim la întâmplare paragraful ”” Încet-încet, curtea se golește și sala se umple. Rămân pe dinafară, căscând ochii pe la geamuri, câteva clone deconspirate. Care se jură, tremurând în gerul cumplit care se lasă, că le vor deconspira și pe cele care au apucat să intre. Capra vecinului, boala românului...”” vom constata densitatea de conotații și trimiteri subiacente care relevă sagacitatea unui text, și îi dau valoare. Parafrazând o glumă mai veche, aș pute spune: știți cum putem selecta paragrafele valoroase din textul lui Liviu? Răspuns corect (deformație profesională: așa scriu eu în grilele pe care le întocmesc pentru studenți!!!) la întâmplare.

Cârcotașii vor spune: Liviu are imunitate europeică. Eu voi contrareplica. Liviu are valoare. Cum are și cârcotașul șef, prietenul nostru, chiar așa, prietenul nostru, Corneliu Traian Atanasiu, căruia pe această cale îi transmit la mulți ani. Eu știu că distinsul CTA are multă dreptate. Însă rugămintea mea este să-mi mai acorde ceva timp și dacă voi fi sănătos multe din observațiile lui, corecte, cu privire la site, se vor rezolva. Dar ce să fac și eu? Am sarcini profesionale, am câștigat câteva proiecte de cercetare cărora, cu mare plăcere, le acord mult timp, iar de două luni sunt bunic. Numai cei care au acest statut mă vor înțelege. Cinci ore într-o zi nu am făcut nimic, deși aveam un milion de probleme și am fost nevoit după aceea să fac o noapte albă ca să rezolv ce nu rezolvasem, numai ca să nu trezesc miracolul acela mic și extraordinar care dormea în brațele mele….

De regulă nu-mi place să vorbesc despre viața mea privată, am și evitat conștient diversele tipuri de socializări posibile, pentru a-mi putea păstra independența axiologică, însă bucuria acestui miracol, m-a excedat….

Vă doresc tuturor la mulți ani.
 
Postat de catre Emanuel Cristescu la data de 2008-01-01 20:23:09
         
 
  Da, ma scuzați, am scris textul după ce m-am trezit astăzi pe la ora 11,30 dimineața, direct, într-o viteză maximă,(mă tot gândeam la această replică de când a apărut textul pe site,azi- noapte) fiindcă la 13,30 îmi mai veneau o parte din musafiri și trebuia să pun masa...nu l-am mai verificat, știu că am intrat mai târziu pe site, însă nu apăruse, ca să-l citesc și să pun erată cu ceea ce am greșit(de aceea am spus să mă iertați dacă greșesc!). O să le pun chiar acum,(mi-au plecat musafirii, au ramas numai cei din familie) ah, după ce nu m-a iertat dl. Ștefănescu!!!

Erată: dacă cumva am greseli= dacă am greșeli
maiestos = maiestuos
beuf = boeuf
sit = site
lipise = lipiseră

Vă mulțumesc pentru înțelegere!!!
 
Postat de catre Vasilica Ilie la data de 2008-01-01 18:32:20
         
 
  text verificat mai jos:

La mulți ani Liviu!Se vede că ai avut coșmaruri în seara de revelion!Mă opresc numai la pasajul cu ''Lady in Red''...și, cu zâmbetul pe buze, care mi l-a provocat textul tău,vreau să-ți dau un fel de replică, să-l scriu cât mai repede, fiindcă am musafiri, dacă cumva am greșeli, să mă ierți și să nu mă critici taman de ziua mea!Iată cum văd eu:
... ''călca maiestos ca o adevărată Victorie Lipan, sau ca o Sofie Vicoveanca,încălțată cu opincile sale confecționate din piele de șarpe(aduse tocmai din Africa,- Nigeria-)cu spatele drept,mândră, demnă, ducând cu ea o straiță din piele de căprioară(un fel de geantă diplomat) cu merinde(salata beuf,sarmale,cârnați, cozonaci)toate făcute în casă, pentru ''boierul'' sit-ului(Bordaș?!?), care a organizat revelionul...De cum a intrat, a început să arunce zâmbete în stânga și dreapta, iar bărbații aruncau cu orhidee albe și mov în calea ei aduse tocmai din Thailanda iar trena frumoasei sale rochii roșii, mătura în urma ei tot ce găsea;orhideele parcă se lipise de rochie...Toată mulțimea a rămas cu gura căscată;la unii căzându-le placa dentară și plombele din gură(puse de curând de valoroșii noștri stomatologi). Manușile ei roșii, treisferturi, de la Paris, încheiau ultimul accesoriu...Oare de ce se uitau la straița ei? Nu mai văzuseră o ''scriitoare -gospodină?''Oare,în ziua de astăzi este o rușine? ''Ce vă uitați așa la mine,?'' iși zise în gând Doamna în roșu...știu că mai era o scriitoare care își ''fabrica'' nuvelele și personajele la bucătărie, când gătea!
Boierul era imbrăcat elegant, cu papion, așezat într-un jilț comod, cu pipa in colțul gurii,fumând; tutunul răspândind un miros de mahorcă, acoperind mireasma parfumului Magie noire,pe care îl lăsa în urma Doamna în roșu...Boierul îi face semn să se apropie,îi ia papornița,fără să-i mulțumească,o întreabă dacă i-a pregătit vreun catren... Doamna în roșu,caută în mănușa din mâna stangă...nu-i, caută în mănușa din mâna dreapta... nu-i, doar știa că l-a luat cu ea când a plecat...Boierul se înfurie și îi ordonă majordomului Ștefănescu să o scoată afară, oprindu-i straița cu merinde...Toți răman cu gura căscată, la unii dezvelindu-li-se (felicitari) gingiile goale, fără plăci și plombe(căzute anterior)...Au crezut că este o glumă, însă boierul scoate biciul, trosnește din el ca la plugușor și se adreseaza mulțimii:''dacă voi nu mă vreți, eu vă vreau''! Iar mulțimea,văzând că se îngroașă gluma,a început să strige:''vrem carne''și ''capul lui Bordaș''!Doamna în roșu scoate batista să își șteargă lacrimile care-i curgeau șiroaie, involuntar,de milă, la gândul că mulțimea îl sacrifică pe boier... A plecat lăsând în urmă dâra parfumului său...''
P.S.Vă doresc la toți un an cu multă întelegere,(fără războaie, ca în ultimile zile ale anului 2007!) bucurii, fericire! Cu drag, Vali

a se citi mâine, pe burta goală
 
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2008-01-01 17:12:27
         
 
  Vasilică in red și opincuțe, maiestoasă (sic) apariție,

cu același zîmbet în ochi, care (iar sic) mi l-a provocat comentariul tău, îți spun că ai oareșce greșeli. Multe chiar. Pentru care sunt gata, de ziua ta, să te iert. De mîine însă...

LA MULȚI ANI și ție.

Nu sunt sigur de atitudinea "majordomului". S-ar putea să nu fie în toane la fel de bune ca mine. Las replica la latitudinea lui.



 
Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2008-01-01 16:54:18
         
 
  Tuturor și fiecăruia în parte, numai bucurii.
LA MULȚI ANI!

 
Postat de catre Liviu S. Bordas la data de 2008-01-01 16:18:13
         
 
  N-am înțeles de ce virgula (sau lipsa ei) a devenit simbolul agramati-calității. De obicei rolul ăsta ingrat îi revenea cratimei.

Propun pentru anul 2008 un top, finalizat cu un măr pe care să scrie 'Celei mai agramate'. Femininul nu sugerează sexul (numai la asta vă gândiți!), e vorba de cea mai agramată 'persoană' de pe site. Ba chiar cred că bărbații au mai multe șanse, ei pot să își bage ... în ea de gramatică.

Liviu și voi ceilalți, vă las, mai am pe undeva o sticlă. Vreau (vorba Inei Cîrlan) să beau un pahar în sănătatea voastră, de șampanie.

 
Postat de catre Dan Norea la data de 2008-01-01 15:28:07
         
 
  La mulți ani Liviu!Se vede că ai avut coșmaruri în seara de revelion!Mă opresc numai la pasajul cu "Lady in Red"...și, cu zâmbetul pe buze, care mi l-a provocat textul tău,vreau să-ți dau un fel de replică, să-l scriu cât mai repede, fiindcă am musafiri, dacă cumva am greșeli, să mă ierți și să nu mă critici taman de ziua mea!Iată cum văd eu:
... "călca maiestos ca o adevărată Victorie Lipan, sau ca o Sofie Vicoveanca,încălțată cu opincile sale confecționate din piele de șarpe(aduse tocmai din Africa,- Nigeria-)cu spatele drept,mândră, demnă, ducând cu ea o straiță din piele de căprioară(un fel de geantă diplomat) cu merinde(salata beuf,sarmale,cârnați, cozonaci)toate făcute în casă, pentru "boierul" sit-ului(Bordaș?!?), care a organizat revelionul...De cum a intrat, a început să arunce zâmbete în stânga și dreapta, iar bărbații aruncau cu orhidee albe și mov în calea ei aduse tocmai din Thailanda iar trena frumoasei sale rochii roșii, mătura în urma ei tot ce găsea;orhideele parcă se lipise de rochie...Toată mulțimea a rămas cu gura căscată;la unii căzându-le placa dentară și plombele din gură(puse de curând de valoroșii noștri stomatologi). Manușile ei roșii, treisferturi, de la Paris, încheiau ultimul accesoriu...Oare de ce se uitau la straița ei? Nu mai văzuseră o "scriitoare -gospodină?"Oare,în ziua de astăzi este o rușine? "Ce vă uitați așa la mine,?" iși zise în gând Doamna în roșu...știu că mai era o scriitoare care își "fabrica"nuvelele și personajele la bucătărie, când gătea!
Boierul era imbrăcat elegant, cu papion, așezat într-un jilț comod, cu pipa in colțul gurii,fumând; tutunul răspândind un miros de mahorcă, acoperind mireasma parfumului Magie noire,pe care îl lăsa în urma Doamna în roșu...Boierul îi face semn să se apropie,îi ia papornița,fără să-i mulțumească,o întreabă dacă i-a pregătit vreun catren... Doamna în roșu,caută în mănușa din mâna stangă...nu-i, caută în mănușa din mâna dreapta... nu-i, doar știa că l-a luat cu ea când a plecat...Boierul se înfurie și îi ordonă majordomului Ștefănescu să o scoată afară, oprindu-i straița cu merinde...Toți răman cu gura căscată, la unii dezvelindu-li-se gingiile goale, fără plăci și plombe(căzute anterior)...Au crezut că este o glumă, însă boierul scoate biciul, trosnește din el ca la plugușor și se adreseaza mulțimii:"dacă voi nu mă vreți, eu vă vreau"! Iar mulțimea,văzând că se îngroașă gluma,a început să strige:"vrem carne"și "capul lui Bordaș"!Doamna în roșu scoate batista să își șteargă lacrimile care-i curgeau șiroaie, involuntar,de milă, la gândul că mulțimea îl sacrifică pe boier... A plecat lăsând în urmă dâra parfumului său..."
P.S.Vă doresc la toți un an cu multă întelegere,(fără războaie, ca în ultimile zile ale anului 2007!) bucurii, fericire! Cu drag, Vali
 
Postat de catre Vasilica Ilie la data de 2008-01-01 12:51:59
         
 
  Liviu, am, (numarat), citit, invers, cu, tine, intr-adevar, ai, avut, ritm, umor, se, putea, si, mai, bine, poate, altadata, iti, urez, si, eu, la, multi, ani, si, tuturor, care, mi-au, urat, si, mie, si, nu le-am, raspuns,
n,i,c,o,l,a,e,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
 
Postat de catre nicolae tudor la data de 2008-01-01 10:55:41
         
 
  Pai da, ce va pasa? Rasuflati usurat! Nu ca noi, astia de peste ocean care venim mai tarziu ca voi in Anul Nou! Pai noi, astia aciuiati pe langa Polul Nord mai avem vreo cinci ore bune de "fotografiat" :))))

La Multi Ani, excelent text, felicitari!!!

Veronica



 
Postat de catre Veronica Pavel la data de 2008-01-01 02:28:21
         
 
  Domnule Liviu S. Bordas,
peste 3-4 zile, activitatile profesionale nu imi vor mai permite sa vin asa des pe acest site.
Trebuia sa las un semn de apreciere, sa aflati ca v-am savurat scrierile, care, alaturi de alte creatii valoroase(si nu numai!), zic eu, m-au invatat cate ceva.
LA MULTI ANI !
Cu deosebit respect, Cristi.
 
Postat de catre Cristi Iordache la data de 2008-01-01 02:13:09
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23930
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE