FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Din versurile lui Valeriu Barbu (13)
Text postat de Mariana Fulger

30 noiembrie 2007

COLINDA ÎNCHISORII
(din aproape înspre pretutindeni)
scrisă de Sfântul Andrei, dorindu-mi… nemărginirea acestei celule de închisoare, închi-SOARE, vine el și deschi-Soare!!!

treisprezece pași
de la gratiile ușii până
la cele de la fereastră
colind
colinda cu «lerul era ler»
zăbovesc la fiecare pat doar cât
să-mi împlinesc rostirea
…unul încearcă un zâmbet
altul caută în traistă un măr
strălucesc ochi
care pe dinăuntru plâng
își amintesc acești oameni colinda
copilăriei lor fără de cusur
sfârșesc unsprezece colindări
aproximative
am strâns patru mere, o portocală
– pachetele cu țigări le-am refuzat
chiar dacă fumez – o carte
de rugăciuni subțire, subțire
am mulțumit și am avut
mulțumire…
s-au întors la ale lor, acum
este o liniște rotundă, aud
cum foșnesc visele… «ce-o fi
făcând mama»…, «n-a venit
soția la vorbitor nici azi»… «băiatul meu
n-are brad
anul acesta»… «’mi-aș ce ponturi
mișto de sărbători, ce de bani aș fi făcut»
… «Măria se gândește la mine, o simt»
prind unul câte unul
gândurile lor, se învârt ca niște moriști
din hârtie… spre tavan
«acest tavan consacrat…»
mă uit pe geam, turla bisericii
lucește argintiu
la ziua nașterii Domnului puțini
știu
cât o clipire El a fost aici
a făcut treisprezece pași
de la gratiile ușii până
la cele de la fereastră și-a luat
lacrima
aparent imperceptibilă a unuia
dintre noi și-a promis
că se va întoarce… se întoarce…

Pretutindeniul
îmi șoptește «vino»
iau colinda între ventricule
ghem de foc urcă, urcă
încălzind stern, frunte, cer
sunt
sunt în vântul înserării, în adiere,
vă caut ferestrele
e atâta bucurie și senin
în casele voastre că
nici nu-mi rostesc
așa cum aș fi vrut colinda, tac
tăcerea mea e rugăciune
Nu-i
Pământul
atât de mare cât mi-l închipuiam
în noaptea aceasta
într-o singură noapte, iată
l-am strâns în căuș
l-am dus la buze și-apoi
l-am lipit la piept lângă
colindă

am adormit așa
în zori aveam ecouri
din bucuria voastră în
pretutindeniul acestei celule – știam acum
că Domnu-i născut

*Notă
[Vin întâiul colindător virtual
dar nu sunt primul!
Deja, inimile voastre au colindat.
Fiți în bucuria însemnătății
sărbătorilor Crăciunului,
iubiți-vă și din iubire
să luați iertare.

Urez tuturor sănătate și Merry a lui
Christmas să fie cu voi!
Crăciun Fericit!
(gata – că vine metroul!)]
_________________
*Dacă doriți să-i scrieți, adresa e: Barbu Valeriu, str. Traian 252, cod. 800186, Penitenciar, Galați
Mulțumim.
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Mulțumesc din nou, Maria. Cele de noapte nu?! M-am culcat la miezul nopții și m-am trezit după patru ore să continuu munca asta pentru care la un service mi-ar fi luat vreo 50 de lei noi. În continuare, drumuri, curățenia de iarnă - asta ca să mă laud, să-mi fac reclamă! Mă gândesc serios să fac reinstalare sisteme și programe en gros și să nu mai scriu! Rumoare! Acolo, în spate de tot, cineva oftează a ușurare. Și cel de lângă el. Dacă mă uit bine... un râs băsescelian scaldă sala într-un comic de zile mari. 'Nu mai scrie... Ha, ha, ha...' și eu la fel. Am tras cortina. Acesta a fost textul de azi. O zi bună în continuare.  
Postat de catre Mariana Fulger la data de 2007-12-07 14:30:05
         
 
  Mariana, uneori, prinși în treburile cotidiene, trecem în fugă peste evenimente. Am postat textul fiindcă l-am citit și eram convinsă că Valeriu se va bucura. De altfel, pe Bocancul-literar, deja are un comentariu, de la o poetă pe care nu o cunoaște.

Toate cele bune și voua, cititorilor de aici!
Cu prietenie, Maria
 
Postat de catre Maria Tirenescu la data de 2007-12-07 09:48:14
         
 
  Sănătate și bucurie, oriunde sunteți în lumea aceasta ca o nucă din care cresc gânduri și cuvinte, lucruri și ființe care uneori își spun oameni. Sărbătorile de iarnă cu fericire. Mulțumiri pentru lectură și cuvintele frumoase lăsate la intrare. Probleme tehnice m-au împiedicat să răspund la timp. Mulțumesc Mariei Tirenescu pentru postarea textului pe agonia. N-am avut cum să-l trimit. Încă mai lucrez la configurarea programelor. O zi senină, de pace, tuturor.  
Postat de catre Mariana Fulger la data de 2007-12-07 05:53:58
         
 
  Multumim pentru gandurile tale frumoase care ni le transmiti de sarbatori ca fiind primul colindator!
Asa frumos ne colinzi pe toti, ca ai strans Pamantul in caus, l-ai dus la buze si apoi l-ai lipit la piept langa colinda...Multumim frumos!
Dumnezeu sa aiba grija de tine iar noi iti intorcem aceasta bunatate cu un colind de mos Nicolae!

http://www.trilulilu.ro/rossemari/91f1ddb3c420cb

Mie mi-a placut foarte mult!Multa sanatate iti dorim;fie ca zilele care le petreci acolo, departe de cei dragi, sa-ti fie usoare ca fulgii de nea!Cu prietenie, Vali
 
Postat de catre Vasilica Ilie la data de 2007-12-06 22:17:12
         
 
  un mos nicolae cu sanatate si sperante iti doresc, valeriu. am aprins o stea, sa-ti luminez calea spre soarele de care ai atata nevoie, libertatea ta. valeriu, multi oameni, in libertate fiind, sunt prizonieri ai tradarii, minciunii. tu vei fi liber de tot si toate, raman alaturi de tine si iti dedic o poezie.

L-am pierdut pe MOs Nicolae!

ce faci, Moș Nicolae?
ești obosit de-atâta drum, ia loc, aici,
lângă sobiță copiii dorm au pregătit
ghetuțele ce-așteaptă darurile tale
dar înainte de-a le împărți cadouri
hai, să vorbim mi-e dor

vorbește-mi despre ochiul încercănat al lunii
când cerul plânge să astâmpere setea pământului
despre fetele cu zâmbet alb înfipt în pofte
la miezul nopții ca un hoit de negresă dedată
plăcerii în dans ondulat de ritmul stelelor

vorbește-mi despre fericire mizerie
seniorii cu picioare lungi și aripi de condor
despre ce spune pământul când e plin de rouă
ascuns în roșul răsăritului cu mai mulți sori

vorbește-mi despre chinurile Terrei
din seva durerii stoarsă din cârpele a mii
și milioane de suflete lipsite de iubire
cum naște lutul curcubee fără tomnaticele ploi

pe-obraz se prelinge o lacrima mumificată
îngenunchiată păgân sub ridul ochiului drept
mai poți vedea în mine copilul de-altădată
răspunde-mi Moș Nicolae copiii dorm
dar în adâncul sufletului și eu te mai aștept
.................

la multi ani, prietene, cu sanatate si bucurii.
cu drag
elena toma
 
Postat de catre ambigua departare la data de 2007-12-06 21:50:36
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23931
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE