FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Geneză și estaz!
Text postat de Octavian Sergiu Ciurtin
îmi ascultă ruga, încetează.
din ochi de soare,
o lacrimă își face loc
înspre lumină,
târându-se, oftează
îmi las numele la rece,
în pastrare
să pot să-l iau
curat pe mai târziu
să pot să-l dau
ficelor mele
să-și aprindă înserarea,
cuprinse
de flămînde patimi.
acum doar
îmi îngrop urmele
în talpa pămîntului
aproape
de răsăritul unui nufăr
gata înflorit...
voi naste
cuvinte din pîntec de zi
secătuite
și bastarde
sunt acolo unde nu sunt
dar
mă caută invidia clipelor,
pe care
nu le-au trăit
…și se simt
din ce în ce mai stinghere
pe lângă ele și depresia lor
cuvintele
neprinse în mine...ard.
sunt acolo
unde nu sunt
dar mă transform în vers

mi-aș aprinde
candela la căpătîi
din durerea nașterii
ca o vrajă pe marginea căinței...

2007
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  imi cer scuze ca am intarziat cu raspunsurile...
cred ca (comurile) au aparut mai tarziu.
TEO. Multumesc de trecere si simt,
Ani, toata stima si intelegerea pentru ce-ai scris...
Domn` Tudor ma bucur de trecerea D`voastra prin pagina si ma bucura faptul ce ceva va place din geneza.
in titlu intentionat am lasat scrierea "estaz" nu "extaz" precum am vazut ca se mai... poarta! :))
va multumesc mult.

cu mult drag,
 
Postat de catre Octavian Sergiu Ciurtin la data de 2007-12-04 14:38:59
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
         
 
  candela arde, lumina ei ma doare
din ea coboara, doar o mica raza
imi patrunde-n suflet,
ma incatuseaza...

multumesc Monica, esti o dulcinee...

cu drag, tavy
 
Postat de catre Octavian Sergiu Ciurtin la data de 2007-12-03 13:38:38
         
 
  Frumos acest poem.
mi-aș aprinde
candela la căpătîi
din durerea nașterii
ca o vrajă pe marginea căinței...
Foarte frumoase cuvinte,
O zi frumoasa, Monica
 
Postat de catre Monica Trif la data de 2007-12-03 10:04:12
         
 
  ma bucur draga Vero ca m-ai recunoscut...
chiar schimbat "lucul" sunt eu, acelasi...tavy
multumesc de com, multumesc de trecere si vot...

cu drag si respect, tavy
 
Postat de catre Octavian Sergiu Ciurtin la data de 2007-12-03 00:32:35
         
 
  Frumos, Tavy.

Ti-ai schimbat logo-ul si mi se pare atat de cidat, acuma, sa ma gandesc ca esti acelasi...

Mi-a placut foarte mult poemul tau!

Vot,
Vero
 
Postat de catre Veronica Pavel la data de 2007-12-02 21:36:59
         
 
  *voi naște
cuvinte din pîntec de zi
secătuite și bastarde.*

Mi-a placut aici. Aveti o greseala typo in titlu.

 
Postat de catre nicolae tudor la data de 2007-12-02 21:07:37
         
 
  'acum doar
îmi îngrop urmele
în talpa pămîntului alb'

încă un pas al clipelor flămânde,
mă transformă în șarpele alb...

prieten bun
al casei sufletului meu.

urmele mele
se ascund în trupul lui,
strălucind a fericire.

în inele,
primește ultimile cuvinte
rostite de gura de apă,
ultimile sclipiri de viață,
o ultimă umbră de frică
rătăcind printre frunzele pădurii.

uscate anotimpuri îmi seceră brațele,
cu fumul arderilor interioarelor de humă

primitoare smulgeri din rutina cerului...

Cu drag,
Ani
 
Postat de catre Anne-Marie Bejliu la data de 2007-12-02 18:57:35
         
 
 
Nu mai aprind candela la căpătâi
Dar cu extaz privesc geneza
Cu toate durerile ei

Da domnule Tavy, totul devine o durere pe lumea noastră
A trăi, a iubi și a muri.

Cu toată stima și considerația Teo.



 
Postat de catre Teo Teofil Traven la data de 2007-12-02 17:39:57
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23889
Comentarii: 120201
Useri: 1420
 
 
  ADMINISTRARE