FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Scrisori de la un prieten (22)(fragmente)
Text postat de Mariana Fulger

30 septembrie 2007

MOMENT DE BINE - 5
mi-a încărunțit surâsul
obrajii îmi par cămile șezând
lângă două oaze nu cine știe ce bogate
mâinile scormonesc uscate vântul
printre norii iuți astăzi ori
peticul de geam o fi cu vina
întredeschiderea lui vremelnică

în noaptea aceasta m-am rugat și
rugăciunea în loc să aducă ușurință
m-a istovit
o fi cu vina înjumătățirea cu frică
a cuvintelor, hei… nu vedeți
cât de hilară
este umbra mea jucând țonțoroiul
în jurul zidurilor – o fi cu vina
lumina lunii filtrată de un nor pieziș
rămas în urmă
ca un cocor beteag

bine c-am isprăvit și septembrie că prea
mi-a stat ca un ghiont în coaste
cu via neculeasă, iubita neiubită și surâsul
încărunțit…
______________

FĂRĂ COD DE BARE
domol ca înserarea parfumurile trec
mă-mbracă-dezbracă
nările le-ncearcă întâi cu chibzuială apoi
când sunt aproape pe sfârșite
cu nesaț

nu-mi mai scriu diminutivul cu i grec
ba nicicum, l-am lăsat să-l pască vacă stearpă
– iarbă amar-sălcie
satu-i azi sub asfalt cu pădure cu tot
cu nume, scheletul vacii, cu
«’tui mama ei de roat㠖 ghemul ăsta de lut
rostogolindu-se în jurul pisicii ăleia aurii»
cum vedeam atunci de sus amețitor
cu ochi ademeniți de progres planeta
planeta cu doar satul acela

domol ca înserarea urcă asfaltul
peste genunchi
mi s-au subțiat tălpile – sunt sensibil rău
sunt din ce în ce mai încălțat
din ce în ce mai desculț acolo în pantofi

avea bunica așa un bulz de mămăligă
cu brânză… pe norme strămoșești nuuu…
știți voi ce «vocale» și fără
cod de bare uite
domol ca înserarea… veți spune
ce treabă are diminutivul cu i grec!
Ehei… era moftul anilor aceia
neasfaltul, parfumurile fără încordare
și normele astea…
________________

CORBITOR
în locul unde se reculeg apele
cerul nu ajunge
umbrele se multiplică la fiecare pas
desculț, în mantia de argint a lunii îmbrăcat
aud muzică înăuntru și lunec în dans
dansul mă are și nu eu pe acesta
sunt ram subțire sau nici măcar atât – traiectorie
părere că zbor descărnat – nu…
așa cum mă știți sunt doar umbrele
proiectate, în ele dansul își are măiestria
întâlnirea într-o secundă
a tuturor emoțiilor, simbioze, culori
forme, sunete… lumina-i de fapt
singura atitudine…!
Ba nu, și ochiul, altfel de unde aș ști
sau văd cu buricele degetelor
cu tălpile, buzele, cu genunchii
cu genunchii rădăcini

ghem de foc stern rotind eliptic
continuu
trupul meu de vânt…
________________

NU E CONTEMPLARE
plângi, norul tău preferat s-a dus
să plouă departelui…
plângi, basmul a fost scurt în seara aceasta
și inima ta flămândă mai crede…
te zgâiești la rotundul lunii și
nu chemi actul contemplare
este aceeași lună pe care o rugai
lipindu-ți nasul de geam să nu plece
până te faci mare

arunci apoi
aceste rânduri mâzgălite ținând
foaia pe genunchi
vântul va ști unde să le ducă
adormi, fără vise
în ziua următoare vei primi
o telegramă, un semn – undeva
a înflorit caisul pentru tine
«să nu vii după ziua culesului»
acolo unde norul tău preferat…
unde basmul face la dreapta apoi
de două ori la stânga, sus
câteva muriri… luna, iată-i rotundul
nu-i nici de data aceasta contemplare
îți trezește atenția
o hârtie mototolită, a reușit
ți-a desenat pe chip ultimul surâs
singurul dealtfel
întreg
________________

VALERIU BARBU (DANDEȘ GANEA)

Dacă doriți să-i scrieți, adresa e: Barbu Valeriu, str. Traian 252, cod. 800186, Penitenciar, Galați
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Prima oprire a sufletului e la căldura sânului, apoi, la poemele din ochii și vocea mamei, treptat, la visele luminii prefirate printre gene pentru a deveni real. Poet al imaginilor desprinse din atingerile sau uitările luminii, uneori din amintirea existenței lor, pentru a recrea întregul, Valeriu ne scrie sufletele de oameni la capătul existenței noastre, redându-ne imboldul trăirii. Mulțumesc pentru comentariul deosebit și raze. Un timp fericit, tuturor.  
Postat de catre Mariana Fulger la data de 2007-10-12 08:31:12
         
 
  Bine v-am re(găsit)!!
M-am oprit, într-un mod cu totul special, la poemul NAȘTEREA CULORILOR...
.......
Este o vreme a înălțimilor poetice dar și a căderilor sufletești sau a neînțeleselor vise!
Culorile, un centru al existenței, o lume misterioasă, o lume interioară, prin simbol, prin metaforă, și o lume exterioară, prin puterea de a pune în mișcare resorturi nebănuite, imagini-fantezii, care-și declară apartenența la o libertate de a înțelege lucruri de nepermis, de netrecut, de neatins!
Se intuiește calea spre ieșirea dintr-un timp care nu mai aparține omului vechi și se trăiește deliberat reinventarea unei noi poziții a cuvântului care pune în mișcare spații, aspirații, identități!
Culorile, un model de reintegrare într-o armonie care-și asumă trecutul, trăiește prezentul și învață să dobândească imaginea unui viitor!!!
Felicitări, ție, poetule!
O strălucire-i oranjul acesta de poezie!!
Felicitări, ție, Mariana pentru efortul susținut!
Cu drag, pentru Vali și Mariana, de la Cristi*
 
Postat de catre Cristi Stanculeasa la data de 2007-10-12 01:37:20
         
 
  E greu. Numai acolo să nu fi și pe paturile spitalelor luni în șir. Mulțumesc mult, Maria. Sănătate și spor în tot ce faci. Vor veni și vremuri mai bune. Omul, cât vede lumina stelelor, cu ochii și sufletul, ocrotindu-l, speră. Să ai o zi fericită.  
Postat de catre Mariana Fulger la data de 2007-10-11 14:16:02
         
 
  Drum bun cărții tale, Elena, și ședere în toate sufletele. Mulțumesc pentru comentariu. Bunul nostru Valeriu, totdeauna cu vorbe calde, a ieșit aici un pic din el, revoltat de fețele realului. Abia așteaptă comentariile cu părerile noastre la texte și sfaturi, chiar dacă acestea sunt mai dure. Să ai o zi fericită.  
Postat de catre Mariana Fulger la data de 2007-10-11 13:58:05
         
 
  Tocmai i-am trimis lui Valeriu ceea ce am reușit să adun în ultima săptămână. Știu că timpul trece greu când aștepți. Să sperăm că vor veni și vremuri mai bune!

Cu prietenie, Maria
 
Postat de catre Maria Tirenescu la data de 2007-10-11 13:41:43
         
 
  valeriu, chiar in acest moment, cartea Fiinte dificil de fixat in care am scris despre tine, a ajuns la secretariatul penitenciarului. Am discutat si despre lansarea primului tau vol. de poezii, acolo, in penitenciar:)) rezista, prietene, prin mana ta te vei intoarce la ceea ce ai fost si asta pentru ca...:)))
asa cum tu spui,

legiuitorii ăștia, bată-i norocu’
…nu mai stați cu ochii pe averile lor
nu-i acolo dauna
nemunca și «responsabilă» drămuire
:)))
cu drag
elena toma
p.s.2
mai, frate, arborele de kko nu-i asa rau la gust, crede-ma!:)))
 
Postat de catre ambigua departare la data de 2007-10-11 12:57:16
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23895
Comentarii: 120177
Useri: 1422
 
 
  ADMINISTRARE