FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
arbitraj. miza - curățarea site-ului
Text postat de Cristi Stanculeasa
cu referire la problemele de aici :

http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=21971

Exact ieri vroiam să dau pe un alt site literar ideea la care s-a gândit și domnul Peia. Asta trebuie de făcut, pt a avea un spațiu virtual de calitate : să concepi un sistem prin care omul să fie obligat să își asume identitatea. In spațiul virtual la care m-am referit, o tipă cu ,,nume,, de comedioară romantică nu îl mai lăsa pe un tip care are un volum scos, postează cu numele lui, e cunoscut, a făcut ceva până acum, etc. Și m-am gândit : de ce să se permită acest amestec grețos de persoane, personalități și anonimi la limita patologicului ? Cui servește ? Nici măcar numărului crescut de click-uri, fiindcă, până la urmă, site-ul parazitat de prea multe non-valori ajunge un cerc închis, de nivel cultural scăzut, o simplă mahala cu pretenții pseudo-literare.

Eu, dacă mi-aș face un site și nu aș urmări să câștig bani din el, cum e cazul acestuia, care nici măcar nu e înscris în trafic.ro and stuff, aș proceda așa : când vrei să te înscrii pe site, îmi trimiți pe mail copie de pe buletin, numele tău real, tot. Și, la cerere, să poți publica sub pseudonim DE OM, dar să știi mereu că nu poți sări calul fără să îți fie dată în vileag identitatea (cât timp îți vezi de literatură rămâi anonim, dar dacă te apucă puseuri belicoase / caterincoase și te iei ba de unul, ba de altul să îți asumi consecințele). Nu să își permită un oarecare să jignească, la nesfârșit, sau să strice imaginea unui scriitor, a unui om care chiar face ceva.

Domnule Corbu, ați văzut care a fost reacția mea la ce se întâmplă aici : am atras atenția, în câteva rânduri, că nu e ok și m-am cărat, între timp am scos o carte, mulțumesc editurii Vinea pt încredere și omului de cultură Nicolae Tzone, aici intru extrem de rar, iar acum chiar cred că e important să spun aceste lucruri, poate intențiile dumneavoastră bune nu se mai opresc în modalitățile discutabile de acțiune, de până acum.

Mai bine faceți curațenie, schimbați regulamentul, țineți oamenii de valoare care își asumă identitatea. Până una alta, iată că Ioan Peia e scârbit, Ionuț Caragea e scârbit, eu m-am cărat și cu ce rămâneți în schimb ? Cu un pseudonim care nu va fi niciodată nimic în literatura română, și care, în afară de un umor plafonat și dubios, nu are nimic ?

Nu vă supărați, e doar o supoziție : am bănuiala că dumnevoastră sunteți, în realitate, Ecsintescu și reușiți, astfel, să vă împliniți fațeta ludic-agresivă pe care v-o simt. Altfel nu se explică.

Îmi cer scuze dacă greșesc în supoziția mea, numai bine tuturor și atenție ce oameni pierdeți și scârbiți și mai ales pt cine și ce !




Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Cristi, da, vom invata pana la urma.

Foarte sensibil acest poem, mi-a placut, transmite mult optimism.

votez

petre
 
Postat de catre Andrei Petre la data de 2007-05-21 13:47:27
         
 
  Dragă Cristi, îți trimit pe cale virtuală un trandafir roșu și o felicitare, un vot micuț, ascuns într-un colț de pagină.

Cu simpatie, Nico
 
Postat de catre Nicole Kumar la data de 2007-05-21 10:27:09
         
 
  Da, costurile sunt imense dar mai avem putința de a rămâne noi înșine!
...
Lory, vom învăța! Și poate că vom reuși să mai fim buni și la altceva!
...
Oricum rolul de actor al cuvintelor pe care îl joacă scriitorul este unul de clasă!
...
Îți mulțumesc pentru trecere și semnul de lumină!
...
Cu drag și admirație!
...
Cristi!
 
Postat de catre Cristi Stanculeasa la data de 2007-05-21 00:19:19
         
 
  Vero, trecerea ta pe pagina mea mă onorează, încă o dată!
...
Cu dragă inimă te citesc și ai în egală măsură admirația mea!
...
Îți mulțumesc, Vero!
...
Cu simpatie și candoare, Cristi
 
Postat de catre Cristi Stanculeasa la data de 2007-05-20 22:12:08
         
 
  ,,vom învăța să locuim
în versuri, în respirare,
și să fim proprii noștri actori,
însetați de propriile noastre miresme literare.``

da... din pacate, desi costul este imens, vom invata in virtutea neputintei de-a nu putea fi buni la altceva:)... tu intelegi ce vreu sa spun

cu drag si semn de lumina - Lory
 
Postat de catre BBBB aaaaaa la data de 2007-05-20 21:20:39
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
Text anterior       Text urmator
         
 
  Cristi, multumesc!

Sunt multe de rezolvat!
Dar...ce poți spune despre
miezul nopții trecut prin orele scurse
prin hanoracul peticit al timpului
devenit rotund din vremea când
desenam visul tangent al neliniștii
dintre orizonturi și liniile drepte
configurate absolut dintr-o
oarbă întâmplare?
Geometria necunoscută a simțurilor
e vinovată.
Înșiră simboluri la nivelul emoției
Zâmbește pe sub mustață când îi este frig
adeseori rămâne un conglomerat de figuri
le face cu mâna alungând îndoiala
drept răsplată.
Norocoase sunt formele rotunde
sfârcuri de cuvinte himere curbate
din economie a spațiului
acestui poem arogant în formă nedefinită
pentru că trebuie să plec la Medgidia.
Geometria necunoscută a simțurilor...
este abstractă.
Încleștată în simboluri devastatoare
ca paralelele mirate dintr-un alt poem
rămas într-o stare de veghe
înfășurată peste singurătăți colective.

cu drag
elena toma








 
Postat de catre ambigua departare la data de 2007-05-20 11:41:56
         
 
  vom invata oare?
sa traim exilati, in intuneric, invatand din intrebarile care ne sufoca
respiratia literara,
vom invata oare sa fim treziti din betia ipocrita a unei poezii bolnave,
la capat de drum, de gunoierii galactici
ai timpului terestru?
nu vom stii niciodata…termenu-i scurt desaga grea, umarul ne doare
pasii ne duriga-n orgolii chiar cand nu vrem…
dar vom invata …

felicitari draga Cristi, ai votul meu.

Cu mult drag, tavy
 
Postat de catre Octavian Sergiu Ciurtin la data de 2007-05-20 11:27:43
         
 
  Un titlu inspirat, Cristi si un poem respirand 'sinceritate', lucrul cel mai de pret:)
P.S. Oare cum o fi sa locuiesti
'fără cuvinte, fără iluzii,
fără decoruri, fără reclame,
fără proiecții infatuate...'?!
Vot, Euridice
 
Postat de catre Mirela Lungu la data de 2007-05-20 11:24:54
         
 
  vom învăța oare?
...............


prețuire,

r.k.
 
Postat de catre Rudolph Kuttesch la data de 2007-05-20 04:14:42
         
 
  Îți mulțumesc dragă Ovidiu pentru trecere și aprecieri!
...
Voi lua în seamă însemnările și sugestiile tale!
...
De aceea există comentarii ca fiecare să-și spună părerea, părerile, etc.
...
Nu mai încerca să pui ghilimele deoarece așa am pățit și eu la început.
...
Nu există poezie perfectă, ci doar poezie, și mai puțin, poeți!
...
Mai adaug un Ovidiu la cercul meu de cunoștințe!
...
Cu simpatie și sinceritate, Cristi
 
Postat de catre Cristi Stanculeasa la data de 2007-05-20 03:57:35
         
 
  Ce noroc pe Elena, sa fie si poet si muza in acelasi timp! Retin din poezia ta mai ales ideea de reinventare, de invatare continua a vietii. Ultima parte, cu timpul care se proptise intr-o mirare - nu pun ghilimele ca de cate ori am incercat am un mesaj de eroare MyQsl sau cum se numeste limbajul acela de programare :) - m-a atins cel mai tare, poate pentru ca sunt unul dintre oamenii obsedati de timp. Parca repetarea cuvintelor - fara- si - propriilor - ar fi fost mai bine sa fie evitata, pentru a scapa de un oarecare efect de redundanta. Dar poate mi se pare.  
Postat de catre Ovidiu Baron la data de 2007-05-20 02:52:11
         
 
  Splendid, Cristi, metaforele tale mi s-au parut patrunzatoare, poate pentru ca le traisem / gandisem si eu?! Admiratie!!! Si vot.  
Postat de catre Veronica Pavel la data de 2007-05-20 02:22:59
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23930
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE