FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
...
Text postat de Mihai Vasile
astãzi anotimpul a început sã se întâmple în afara mea
petalele-mi mor în inimã una câte una
la ceasul ÃŽnvierii
lumânãrile uitã sã se mai aprindã în interiorul meu
mi-am rãtãcit Dumnezeirea prin labirinturile vinovãþiei
de a nu fi niciodatã mai mult decât sunt
nu mã mai pot ierta pentru toate apusurile cu efect întârziat
pe care le sculptez cu minuþiozitatea inconºtienþei
am obosit sã dau mereu vina pe soartã
sau pe gheaþã
pe graniþe limite ºi alte sinapse care pur ºi simplu
nu vor sã se lege
am ajuns sã-mi fie sete
de mirosul pãmântului dupã ploaie
de zãpada mieilor
ºi de toþi mieii zãpezii învãpãiate în luminã
alergându-mi prin sânge proaspeþi ca sufletul ierbii
mi-e sete
sã-mi fie sete de mine însumi
sã mã spovedesc merilor în floare despre toate rãspunsurile
fãrã întrebãri

oare când a fost ultima datã când am avut curajul
de a privi în ochi
adevãrul?
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23931
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE