FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Tot scărpinându-mi fundu-n asfințitu’... (sonet)
Text postat de MARELE MAESTRU INTERGALACTIC
Tot scărpinându-mi fundu-n asfințitu’
Ce survolează bubele ființei
Și împroșcând cu cojile seminței
De floare sau bostan, ca nesimțitu’,
Iubirea ta ce dând ocol voinței
M-apasă, Eu, numitul Stan Pățitu'
Declar, solemn, cu mâna pe cuțitu’
Înfipt între mustrările conști’nței
Că voi strivi, sub tălpi de plumb, microbul
Amorului cu iz donchihotesc
Și răsturnand, melodramatic, știobul
În care-mi zac cuvintele, grotesc,
Mă dau printre iluzii cu scrânciobul
Și iarăși mint când spun că te iubesc...
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Votez aceasta parodie pentru umorul 'suculent':)
Cu admiratie,
Euridice
 
Postat de catre Mirela Lungu la data de 2007-04-13 19:40:32
         
 
  cred ca trebuia o virgula dupa ''cuvintele'' - antepenultimul vers.

o stea pentru INIMITABILA ta ironie...

cu admiratie,
o clona
 
Postat de catre Radu Stefanescu la data de 2007-04-12 00:44:03
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23931
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE