|
|
|
|
|
|
|
|
|
... |
|
|
Text
postat de
Ioana Luminita Parna |
|
|
Cand ploaia cade valuri si vantul bate aspru
Pe cerul fiintei mele apare brusc un astru
El are ochii negri cu-o pata de lumina
In care-mi pierd trecutul,prezenta,nemurirea.
Un inger el imi pare in aur invelit
Cunvantul de pe buza-i e zaharul topit
Un demon dinauntru-mi ce plange si suspina
Ii cere mantuirea cu-o patima adanca.
Singura mea podoaba e dulcea lui durere
Ma-mbrac adesea bine cu gandurile sale
Simpla lui prezenta imi da munti de putere
Si zambetul sau sterge clipele amare.
"Cand soarele-apune si stelele cad
Imi vine-a crede ca toate-s in zadar
Chiar dac-acest inger n-a fost decat lut
Il vreau langa mine sa ma-nteleg mai mult"
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23932 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1425 |
|
|
|
|
|
|