FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
arbitraj. miza - curatarea site-ului
Text postat de Florin Caragiu
cu referire la problemele de aici :

http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=21971

Exact ieri vroiam să dau pe un alt site literar ideea la care s-a gândit și domnul Peia. Asta trebuie de făcut, pt a avea un spațiu virtual de calitate : să concepi un sistem prin care omul să fie obligat să își asume identitatea. In spațiul virtual la care m-am referit, o tipă cu ,,nume,, de comedioară romantică nu îl mai lăsa pe un tip care are un volum scos, postează cu numele lui, e cunoscut, a făcut ceva până acum, etc. Și m-am gândit : de ce să se permită acest amestec grețos de persoane, personalități și anonimi la limita patologicului ? Cui servește ? Nici măcar numărului crescut de click-uri, fiindcă, până la urmă, site-ul parazitat de prea multe non-valori ajunge un cerc închis, de nivel cultural scăzut, o simplă mahala cu pretenții pseudo-literare.

Eu, dacă mi-aș face un site și nu aș urmări să câștig bani din el, cum e cazul acestuia, care nici măcar nu e înscris în trafic.ro and stuff, aș proceda așa : când vrei să te înscrii pe site, îmi trimiți pe mail copie de pe buletin, numele tău real, tot. Și, la cerere, să poți publica sub pseudonim DE OM, dar să știi mereu că nu poți sări calul fără să îți fie dată în vileag identitatea (cât timp îți vezi de literatură rămâi anonim, dar dacă te apucă puseuri belicoase / caterincoase și te iei ba de unul, ba de altul să îți asumi consecințele). Nu să își permită un oarecare să jignească, la nesfârșit, sau să strice imaginea unui scriitor, a unui om care chiar face ceva.

Domnule Corbu, ați văzut care a fost reacția mea la ce se întâmplă aici : am atras atenția, în câteva rânduri, că nu e ok și m-am cărat, între timp am scos o carte, mulțumesc editurii Vinea pt încredere și omului de cultură Nicolae Tzone, aici intru extrem de rar, iar acum chiar cred că e important să spun aceste lucruri, poate intențiile dumneavoastră bune nu se mai opresc în modalitățile discutabile de acțiune, de până acum.

Mai bine faceți curațenie, schimbați regulamentul, țineți oamenii de valoare care își asumă identitatea. Până una alta, iată că Ioan Peia e scârbit, Ionuț Caragea e scârbit, eu m-am cărat și cu ce rămâneți în schimb ? Cu un pseudonim care nu va fi niciodată nimic în literatura română, și care, în afară de un umor plafonat și dubios, nu are nimic ?

Nu vă supărați, e doar o supoziție : am bănuiala că dumnevoastră sunteți, în realitate, Ecsintescu și reușiți, astfel, să vă împliniți fațeta ludic-agresivă pe care v-o simt. Altfel nu se explică.

Îmi cer scuze dacă greșesc în supoziția mea, numai bine tuturor și atenție ce oameni pierdeți și scârbiți și mai ales pt cine și ce !




Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
         
 
  Mulțumesc, Veronica, de trecere și încurajare, durerea poate fi într-adevăr un mediu bun al transmiterii lirice. Mă bucur că ai găsit ceva pe placul inimii în încercarea de mai sus.  
Postat de catre Florin Caragiu la data de 2007-01-17 22:07:28
         
 
  Textul tau e plin de metafore bine alese si ascunde o durere inabusita. Mi-au placut in mod deosebit "scârțâitul ușii dincolo de care/cărțile luate de ape subțiază visul" sau "inima n-a șters razele după ploaie".
Felicitari!
 
Postat de catre Veronica Pavel la data de 2007-01-17 19:47:16
         
 
  Mulțumesc, Ioana, ai văzut foarte bine ideea restrângerii. Amintirile sunt elemente ce semnalizează o "prezență" care chiar ascunsă sau în-depărtată rămâne "luminiș al ființei".  
Postat de catre Florin Caragiu la data de 2007-01-17 09:35:40
         
 
 
Tentația sau poate obligația de a restrînge spațiul de joc la strictul necesar. Nu mai e loc de-nvîrteală, salvezi doar ce-a mai rămas prin buzunarele unor biete amintiri. Ca să întîlnești eliberarea copilăriei ce strigă după mereu alți cocori.

 
Postat de catre Ioana Smaranda Corbulean la data de 2007-01-17 08:13:11
         
 
  stătuși eu și mă gândii la ce-mi spuse oaspetele meu ecsintescu poate are și el măi pe undeva dreptate cu ceva, că a dat timp de viață pe acilea prin pagină. Așa că făcuși oareșce schimbări întru conformitate, renunț la ideea deconstrucției zidului și risc, de ce nu, amplificarea lui! Îl facem promontoriu! Nu eram nici eu foarte mulțumit de final, așa că îl eliberez deocamdată. Mulțumesc de idee, Ecsi!  
Postat de catre Florin Caragiu la data de 2007-01-17 07:01:31
         
 
  bun venit ecsi, hai că simt că mă obișnuiesc cu tine, acuma serios că nu merge, măi, promontoriu sau golgota, e vorba doar despre un zid dărâmat. Chestia legată de zisa prosternare n-o mai pun la socoteală că mi se pare paralelă, adolescentin-deviantă. Mulțumesc că ți-ai rupt din timp și ai trecut pe aici.  
Postat de catre Florin Caragiu la data de 2007-01-17 06:47:48
         
 
  ce dastepti suntem si psaltirici ..

am citit si recitit cu prosternarea capra animal sau pozitie inclusa...

movila? las-o la dracu promontoriu sau golgota mergea mai trendy

ce ulei folosea ?
 
Postat de catre ecsintescu virtual la data de 2007-01-17 06:29:06
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23931
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE