FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
...
Text postat de Ioana Luminita Parna
Cum te-ai simti daca sufletul tau ar deveni albie pt un rau de lava fierbinte? Si singurul sunet ratacit in imensitatea pustietatii ti-ar fi propriile tipete de durere.Noaptea un calendar de vise si cosmaruri,iar ziua o neincetata prelungire de agonie ingrozitoare?
Daca nu poti sa raspunzi,nu ma judeca.Am simtit mereu ca imi lipseste ceva,si nu-ti inchipui de cate ori am batut drumul gandurilor pentru a-l gasi.De cate ori coboram spre maruntaiele pamantului sau ma inaltam pana in sanul cerului de unde strigand din toata puterea dorintelor mele,asteptam sa ma auda CINEVA sa-mi deschida poarta chiar si spre sfarsit,sa-mi dea o flacara chiar si pentru a ma mistui. Nu vroiam totul,ci doar un bob de nimic,in stare sa ma faca fericita.
Spui ca nu te vad cand esti langa mine,cum as putea cand ochii mei zaresc pana si scheletul unei picaturi de roua abia nascuta pe o floare necunoscuta.Ca vorbesti cu mine si nu te aud,cand eu iti sorb fiecare cuvintel,il filtrez prin mine,il scald apoi in Marea cea Mare,il usuc la preafrumosul soare,il imbratisez cu vantul si-l ascult pe urma in gemetele Universului.
Vroiam sa sculptez munti,sa numar boabele nisipului din desert,sa ascult ciripitul pasarii din paradis si sa-l traduc apoi in limbajul tacerii zbuciumate,sa alerg alaturi de Luna pana voi intalni Soarele,n-am stiut cu care sa incep si m-am gandit sa le fac pe toate:iubindu-te pe tine.
Esti aici dar nu te pot atinge,ma privesti dar nu ma poti patrunde,te strig din nou si iar din nou,dar se pare ca nici ecoul nu mai aude.


Si raman doar Eu si Ecoul surd
Parcurge cronologic textele acestui autor
Text anterior       Text urmator
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!

  Comentariile userilor    
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23932
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE