|
|
|
|
|
|
|
|
|
arbitraj. miza - curatarea site-ului |
|
|
Text
postat de
Andrei Petre |
|
|
cu referire la problemele de aici :
http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=21971
Exact ieri vroiam să dau pe un alt site literar ideea la care s-a gândit și domnul Peia. Asta trebuie de făcut, pt a avea un spațiu virtual de calitate : să concepi un sistem prin care omul să fie obligat să își asume identitatea. In spațiul virtual la care m-am referit, o tipă cu ,,nume,, de comedioară romantică nu îl mai lăsa pe un tip care are un volum scos, postează cu numele lui, e cunoscut, a făcut ceva până acum, etc. Și m-am gândit : de ce să se permită acest amestec grețos de persoane, personalități și anonimi la limita patologicului ? Cui servește ? Nici măcar numărului crescut de click-uri, fiindcă, până la urmă, site-ul parazitat de prea multe non-valori ajunge un cerc închis, de nivel cultural scăzut, o simplă mahala cu pretenții pseudo-literare.
Eu, dacă mi-aș face un site și nu aș urmări să câștig bani din el, cum e cazul acestuia, care nici măcar nu e înscris în trafic.ro and stuff, aș proceda așa : când vrei să te înscrii pe site, îmi trimiți pe mail copie de pe buletin, numele tău real, tot. Și, la cerere, să poți publica sub pseudonim DE OM, dar să știi mereu că nu poți sări calul fără să îți fie dată în vileag identitatea (cât timp îți vezi de literatură rămâi anonim, dar dacă te apucă puseuri belicoase / caterincoase și te iei ba de unul, ba de altul să îți asumi consecințele). Nu să își permită un oarecare să jignească, la nesfârșit, sau să strice imaginea unui scriitor, a unui om care chiar face ceva.
Domnule Corbu, ați văzut care a fost reacția mea la ce se întâmplă aici : am atras atenția, în câteva rânduri, că nu e ok și m-am cărat, între timp am scos o carte, mulțumesc editurii Vinea pt încredere și omului de cultură Nicolae Tzone, aici intru extrem de rar, iar acum chiar cred că e important să spun aceste lucruri, poate intențiile dumneavoastră bune nu se mai opresc în modalitățile discutabile de acțiune, de până acum.
Mai bine faceți curațenie, schimbați regulamentul, țineți oamenii de valoare care își asumă identitatea. Până una alta, iată că Ioan Peia e scârbit, Ionuț Caragea e scârbit, eu m-am cărat și cu ce rămâneți în schimb ? Cu un pseudonim care nu va fi niciodată nimic în literatura română, și care, în afară de un umor plafonat și dubios, nu are nimic ?
Nu vă supărați, e doar o supoziție : am bănuiala că dumnevoastră sunteți, în realitate, Ecsintescu și reușiți, astfel, să vă împliniți fațeta ludic-agresivă pe care v-o simt. Altfel nu se explică.
Îmi cer scuze dacă greșesc în supoziția mea, numai bine tuturor și atenție ce oameni pierdeți și scârbiți și mai ales pt cine și ce !
|
|
|
Parcurge cronologic textele acestui autor
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
Nu puteti adauga comentarii acestui text
DEOARECE
AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT! |
|
|
|
|
| |
Comentariile
userilor |
|
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Tea, Gina, Elena, va multumesc pentru pareri si pentru aprecieri si pentru vizita... Intradevar, sunt multe de discutat, insa eu ma bucur ca acest text al meu a reusit sa va capteze interesul...
Va mai astept...
cu mult drag intotdeauna
petre |
|
|
|
Postat
de catre
Andrei Petre la data de
2007-01-03 23:46:40 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
ma simt o prizoniera a vietii, cum se poate numi libertatea de care dispun in acest context?
Petre, felicitari, ne vedem curand, maine stiu mai multe, cum si daca vin eu spre lumina din tine, sau vii tot tu, cu tine, cu tot, aici, la mine, stii tu;))
|
|
|
|
Postat
de catre
ambigua departare la data de
2007-01-03 12:43:41 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
cand in fata moartea, se creaza tot felul de ingradiri...astfel, libertatea, se bucura de tot felul de dimensiuni...
cata libertate poate acoperi omul?
atat spun, telegrafic,
goia
|
|
|
|
Postat
de catre
nula nada la data de
2007-01-03 07:24:24 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Esti pretentios , Petre. "Sa fii capabil sa fii sincer cu tine insuti......." suna aproape ideatic si atunci intri in zonele conceptuale, obiectivismul subiectiv directioneaza CATRE , judecatile de valoare avand comoditatea spectacolului, iti place sau nu , il evaluezi sau nu , il arunci la cos sau nu ........ subiectivismul obiectiv nu-ti ofera asemenea comoditati; imaginea din oglinda este pojghita realului, a intra dincolo de ea implica violenta distrugerii ei, ce e DUPA poate avea infinite fatete.
De aci, as zice, invatam sa fim liberi........ cat de liberi!?
Interesanta dezbaterea ta, interesanta si incitanta. Imi place grozav ca un tanar (foarte tanar, chiar) se "zbate" in a intelege mecanismul complex al raportului individ - societate, acesta fiind de fapt, mobilul valoric al existentei. felicitari, Calvar |
|
|
|
Postat
de catre
Tea Nicolescu la data de
2007-01-03 04:44:40 |
|
|
|
Parcurge cronologic comentariile acestui autor
|
|
|
|
Text anterior
Text urmator
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Dan, s-ar putea sa fie asa, dar, dupa cum chiar si tu ai zis, o demonstratie este imposibila in absenta conditiilor ideale presupuse in cadrul teoretizarii...
asadar... :)
multumesc de vizita...
te mai astept...
intotdeauna cu placere...
petre |
|
|
|
Postat
de catre
Andrei Petre la data de
2007-01-03 01:18:09 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Eu am o teorie diferită despre liberul arbitru, care pleacă chiar de la finalul tău "suntem noi înșine". Părerea mea este că un om are înregistrat în ADN-ul său modul de comportare într-o anumită situație. Hazardul poate crea contexte diferite, dar într-un anumit context omul va reacționa totdeauna în același mod. Evident, contextul este irepetabil, peste o perioadă de timp omul este alt om, cu alte cunoștințe și experiențe.
Nu vreau să fiu înțeles greșit, nu vorbesc aici de destin. Omului îi stau în față o mulțime de drumuri posibile și în alegerea lor intervine hazardul. Dar alte drumuri îi sunt total interzise, datorită programării sale inițiale.
Nu cred într-o putere divină care controlează destinul unui om. Dar este posibil, chiar probabil, ca puterea divină să fie cea care a creat omul, deci mecanismul ADN-ului.
Poate se va ajunge ca toate calitățile unui om (nu numai inteligența) să fie măsurabile. În momentul acela "libertatea" de alegere va fi mult diminuată. Dar și până atunci, eu susțin că dacă reușești să-i creezi unui om exact același context în două momente de timp T1 și T2 (lucru pactic imposibil) omul va reacționa matematic în același mod. Și atunci practic, liberul arbitru nu există.
|
|
|
|
Postat
de catre
Dan Norea la data de
2007-01-03 00:31:11 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Veronica, am adunat toate temele in acest eseu pentru ca eu cred ca ele se intrepatrund si ar fi inutil sa le analizez separat... Astept poezia ta...
Ionut, sunt multe de discutat pe aceasta tema iar acest eseu, cum spune si titlul, este pana la urma doar o introducere... Multumesc de aprecieri...
Va multumesc inca o data pentru vizita si va mai astept...
intotdeauna cu placere
petre |
|
|
|
Postat
de catre
Andrei Petre la data de
2007-01-02 23:58:00 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
nu sunt de acord neapărat cu teoria hazardului pe care o menționezi. Este interesant de analizat teoria haosului determinist. Există o succesiune de fenomene, de indicii care ne dau posibilitatea să ne alegem unul dintre destinele care ne-au fost scrise. Eu cred că liberul arbitru este relativ și că în realitate suntem observați de cei care ne-au creat, fie entitate spirituală, fie energetică, fie umanoid extraterestră. Bineînțeles, dpdv filozofic se poate specula la infinit. Chiar dacă nu sunt de acord cu unele puncte consider eseul constructiv în sensul că ai LIBERTATEA, dar ghidat de PRINCIPIILE enuntate de tine, de a accepta, contrazice sau ignora un indiciu. Nimic nu este întâmplător. Testul este bun pentru că stârnește divergențe și nu pentră că impune un mod de gândire. POATE este priorativ, o constantă a liberului arbitru. |
|
|
|
Postat
de catre
retras definitiv la data de
2007-01-02 23:29:38 |
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
|
| |
Interesanta "pledoarie" a libertatii citita de cineva care a fost "constrans" sa plece din tzara (pe vremea dictaturii) tocmai pentru a gasi "libertatea" de a alege!
Studiul tau, Andrei, cuprinde mai multe tematici, ar trebui (cred eu) scindat si facute cateva articole. Unul despre libertatea de a alege si asumarea responsabilitatilor, altul despre rationalizarea (de catre om) a procesului vietii, altul despre individ si societate, altul despre "aspiratiile" la fericire. Cu putina sistematizare ar iesi un studiu interesant.
Ai o maturitate de invidiat pentru varsta ta...si totusi descifrez in tine o mica naivitate a constintzelor "teoretice" de voatza versus cele practice.
Am scris o poezie (n-am postat-o inca) intitulata "Scena Vietii". Daca o voi posta, vei vedea concluzia finala care, intr-un fel, coincide cu ce spuneai si tu: oamenii iau viata prea in serios in loc sa-si dea seama ca totul nu e decat o joaca pentru ca timpul dintre momentul venirii pe lume a individului si plecarea lui sa treaca mai usor....
Ar fi multe de discutat!
Oricum, felicitari, te urmaresc cu interes!
|
|
|
|
Postat
de catre
Veronica Pavel la data de
2007-01-02 22:11:21 |
|
|
|
|
|
|
|
Texte:
23931 |
|
|
Comentarii:
120070 |
|
|
Useri:
1425 |
|
|
|
|
|
|