PRIMA PAGINA   TEXTE   COMENTARII   AUTORI   CONSACRATI   CAUTARE   FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT
arbitraj. miza - curatarea site-ului Text postat de Andrei Petre cu referire la problemele de aici : http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=21971 Exact ieri vroiam să dau pe un alt site literar ideea la care s-a gândit şi domnul Peia. Asta trebuie de făcut, pt a avea un spaţiu virtual de calitate : să concepi un sistem prin care omul să fie obligat să îşi asume identitatea. In spaţiul virtual la care m-am referit, o tipă cu ,,nume,, de comedioară romantică nu îl mai lăsa pe un tip care are un volum scos, postează cu numele lui, e cunoscut, a făcut ceva până acum, etc. Şi m-am gândit : de ce să se permită acest amestec greţos de persoane, personalităţi şi anonimi la limita patologicului ? Cui serveşte ? Nici măcar numărului crescut de click-uri, fiindcă, până la urmă, site-ul parazitat de prea multe non-valori ajunge un cerc închis, de nivel cultural scăzut, o simplă mahala cu pretenţii pseudo-literare. Eu, dacă mi-aş face un site şi nu aş urmări să câştig bani din el, cum e cazul acestuia, care nici măcar nu e înscris în trafic.ro and stuff, aş proceda aşa : când vrei să te înscrii pe site, îmi trimiţi pe mail copie de pe buletin, numele tău real, tot. Şi, la cerere, să poţi publica sub pseudonim DE OM, dar să ştii mereu că nu poţi sări calul fără să îţi fie dată în vileag identitatea (cât timp îţi vezi de literatură rămâi anonim, dar dacă te apucă puseuri belicoase / caterincoase şi te iei ba de unul, ba de altul să îţi asumi consecinţele). Nu să îşi permită un oarecare să jignească, la nesfârşit, sau să strice imaginea unui scriitor, a unui om care chiar face ceva. Domnule Corbu, aţi văzut care a fost reacţia mea la ce se întâmplă aici : am atras atenţia, în câteva rânduri, că nu e ok şi m-am cărat, între timp am scos o carte, mulţumesc editurii Vinea pt încredere şi omului de cultură Nicolae Tzone, aici intru extrem de rar, iar acum chiar cred că e important să spun aceste lucruri, poate intenţiile dumneavoastră bune nu se mai opresc în modalităţile discutabile de acţiune, de până acum. Mai bine faceţi curaţenie, schimbaţi regulamentul, ţineţi oamenii de valoare care îşi asumă identitatea. Până una alta, iată că Ioan Peia e scârbit, Ionuţ Caragea e scârbit, eu m-am cărat şi cu ce rămâneţi în schimb ? Cu un pseudonim care nu va fi niciodată nimic în literatura română, şi care, în afară de un umor plafonat şi dubios, nu are nimic ? Nu vă supăraţi, e doar o supoziţie : am bănuiala că dumnevoastră sunteţi, în realitate, Ecsintescu şi reuşiţi, astfel, să vă împliniţi faţeta ludic-agresivă pe care v-o simt. Altfel nu se explică. Îmi cer scuze dacă greşesc în supoziţia mea, numai bine tuturor şi atenţie ce oameni pierdeţi şi scârbiţi şi mai ales pt cine şi ce ! Parcurge cronologic textele acestui autor Text anterior       Text urmator Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!   Comentariile userilor                   George, Mariana, ma bucur ca textul v-a facut sa va ganditi si sa va puneti intrebari... inseamna ca si-a atins telul... eu va multumesc pentru cuvinte si pentru citire si va mai astept... intotdeauna cu drag petre   Postat de catre Andrei Petre la data de 2006-11-21 00:47:48               Din nou un text frumos, Andrei, plin de învăţăminte şi, firesc, contradicţii. Perfecţiunea nu există, iar cine caută să fie perfect caută apă în deşert, poate s-o găsească şi să fie spre folosul umanităţii, dar tot nu e perfect, pentru că e doar într-un scop perfect. Deciziile perfecte sunt greu de luat. Dacă am ştii ce e bine, n-am greşi niciodată, pentru că am învăţa că e bine aşa şi nu altfel. Binele, ca şi răul, este o noţiune adaptabilă la situaţie. Este înţelept să greşeşti şi să fii conştient că greşeşti, o înţelepciune a omului care ştie că are doar o viaţă de trăit, dar, cum spui mai sus, greşelile tale asupra cui se răsfrâng? Pot să tulbure întreg Universul. Ajunge ca o aripă de fluture să tulbure aerul în jurul unei flori şi spaţiul se extinde. Totul acţionează asupra tuturor părţilor sistemului şi a ansamblului. Greşelile despre care vorbeşti tu în final sunt din cele care pot fi iertate, pentru că sunt fireşti. Rămâne însă acel "pe cine afectează?" care îşi păstrează valabilitatea în orice circumstanţe. Asta nu înseamnă că trebuie să trăim sub teroarea greşelii. Toţi greşim, important e să mai aibă cine să ne ierte. Cred că pământului ar trebui să-i cerem iertare cel mai mult, pentru toate. Faptul că a primit sămânţa vieţii i-a adus şi blestemul de a accepta un univers de greşeli din partea singurelor, cum credem încă, fiinţe raţionale din univers. Şi din nou un comentariu lung. Votez. O seară fericită.   Postat de catre Mariana Fulger la data de 2006-11-20 19:44:02               Oamenii ? Cine mai sunt si astia ? Niste nebuni prin dansul vietii care isi asuma anumite constiinte atunci cand fac un compromis.. detalii detalii. Bravo petre ! George Chiriac   Postat de catre George Chiriac la data de 2006-11-20 18:10:41	Pseudonim Parola Nu am cont! Am uitat parola!   Texte: 23931 Comentarii: 120070 Useri: 1425
ADMINISTRARE