FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Balada motanului
de  Nichita Stanescu
  Motan m-as fi dorit sã fiu
cu coada-n sus, cu blana-n dungi,
cu gheare si mustete lungi,
c-un ochi verzui si-un ochi caprui.

La ora cānd tiris-grapis
zapada noptii se aduna
eu, cocotat pe-acoperis,
sã urlu a pustiu la luna.

Si-atuncea, sapte gospodine
sã dea cu bolovani īn mine
si sã mã-njure surd, de Domnul,
ca le-am stricat, urlind, tot somnul.

De sus, din virful saptaminii,
sã le rinjesc urlat, scirbos:
iubesc doar locul nu stapinii,
precum fac ciinii pentr-un os.

Si iarasi sapte gospodine
sã dea cu bolovani īn mine,
iar eu sã urlu, urlu-ntruna
atāt cāt n-o apune luna.

Motan m-as fi dorit sã fiu
cu coada-n sus, cu blana-n dungi,
cu gheare si mustete lungi
c-un ochi verzui si-un ochi caprui.

Cānd zorii ziua o deznoada
sã mã tot duc, sã mã tot duc
si tinicheaua prinsa-n coada
s-o zdranganesc pe strazi, nauc.

Jegos si obosit, apoi,
cu matele īn liturghie,
sã mã adun, sã mã-ncovoi
prin albiturile-n fringhie.

Ca-n fata unui sobolan
spinarea sã mi-o fac colan
sã scuip, sã scuip si-n urma iar
hai-hui sã plec pe strazi, hoinar.

Pisicile de prin vecini
sã le gonesc pe la pricini,
sã-mi fete fiecare-un pui
c-un ochi verzui si-un ochi caprui.

Iar cānd o fi uitat sã mor
la circiuma din mahala
sorbita-n calea pumnilor
posirca acra viu sã stea.

"Hei... viata, viata... iesi din cort
hai, pune-mi-te iar pe dant...
te uita... zace colo-n sant
motanul mort, motanul mort..."

11 August 1955
Text postat de
Date despre autor
Data nasterii: 31 martie 1933
Locul nasterii: Ploiesti, Romania
"Poetul nu are biografie: biografia lui este de fapt propria lui operã, mai bunã sau mai rea, mai mãreatã sau mai putin mãreatã."

Nascut
31 martie 1933
Ploiesti

Murit
13 decembrie 1983
Bucuresti

Familia
Tata: Nicolae H. Stãnescu - nãscut la 19 aprilie 1908. Īn linia paternã, Nichita Stãnescu se trage dintr-o solidã familie de mici mestesugari si comercianti romāni, la origine tãrani prahoveni veniti īn Ploiesti pe la īnceputului secolului nouãsprãzece.
Mama: Tatiana Cereaciuchin - nãscutã īn 16 februarie 1910, la Voronej, īntr-o familie de conditie nobilã din pãrtile Donetului, refugiatã apoi īn Romānia. Se mutã la Ploiesti unde va īntālni pe Nicolae Stãnescu. Tinerii se vor cãsãtorii la 6 decembrie 1931.

Educatie
1944 - 1952: Liceul "Sf. Petru si Pavel", devenit "I.L. Caragiale" din Ploiesti
1952 - 1957: Facultatea de filologie a Universitãtii din Bucuresti.

Pe scurt
1952: Se cãsãtoreste cu Magdalena Petrescu, iubirea sa din adolescentã dar tinerii se despart dupã un an.
1955: Transcrie Argoticele sale care nu au fost publicate si vãzute ca profund neserioase.
1957: Īn martie Nichita Stãnescu debuteazã simultan īn revistele Tribuna si Gazeta literarã din Cluj cu trei poezii.
1957 - 1968: Este pentru scurt timp corector si apoi redactor la sectia de poezie a Gazetei literare (director Zaharia Stancu).
1960: La sfārsitul anului debuteazã cu volumul Sensul iubirii, 112 de pagini de poezii.
1962: La 6 iunie se cãsãtoreste cu Doina Ciurea, a cãrei dragoste de aproape zece ani va fi subiectul volumului O viziune a sentimentelor.
1963: Primul pas peste hotare al poetului, īn Cehoslovacia.
1964: Apare la īnceptul anului O viziune a sentimentelor, un volum cu care poetul primeste Premiul Uniunii Scriitorilor. O cunoaste pe Gabriela Melinescu, īn tensiunea relatiei lor poetul creeazã cele mai explozive opera ale sale.
1965: Apare īn martie volumul de poezii Dreptul la timp, 84 de pagini.
1966: Publicã doar 11 Elegii, totate Elegiile vor apare anul viitor īn prima sa antologie, Alfa.
1967: Trei cãrti ale sale sunt tipãrite, Rosu Vertical, antologia Alfa, si volumul de poezii Oul si sfera. Poemele sale īncep sa aiba o aurã melancolicã cu o stare de regret.
1969: Tipãreste Necuvintele, 216 pagini de poezii īn acest volum care primeste Premiul Uniunii Scriitorilor. Mai apare si volumul de poezii Un pamānt numit Romānia, 150 de pagini. Este numit redactor sef adjunct al revistei Luceafãrul, alãturi de Adrian Pãunescu
1970 - 1973: Este redactor sef adjunct la Romānia literarã, revistã condusã de Nicolae Breban.
1970: Publicã Īn dulcele stil clasic, 212 pagini de poezii, si a doua sa antologie, Poezii. Sustine o rubricã lunarã īn revista Arges.
1971: Apar īn Iugoslavia douã cãrti traduse, Belgradul īn cinci prieteni, editie bilingvã de poezii inedite si Nereci.
1972: Publicã douã noi volume de poezii, Belgradul īn cinci prieteni si Mãretia Frigului. Pentru volumul de eseuri Cartea de recitire obtine pentru a treia oarã Premiul Uniunii Scriitorilor.
1973: Scoate o antologie numai de poezii de dragoste Clar de inimã.
1974: Īn martie, de ziua lui, are o revelatie a mortii sub forma unui īngrozitor tunel oranj - odiseea sa "spatialã" va cintinua.
1975: Obtine pentru ultima oarã Premiul Uniunii Scriitorilor si i se atribuie premiul international "Gottfried von Herder". Tipãreste a patra sa antologie, Starea poeziei, īn populara colectie "Biblioteca pentru toti". E publicist comentator la Romānia literarã. Se mutã īn ultima sa locuintã, Str. Piata Amzei nr. 9.
1977: La 4 martie poetul īncearcã, īn zadar, sã salveze pe prietenul sãu Nicolae Stefãnescu, si este lovit de prãbusirea unui zid dupã cutremur. Īn urma socului face o scurtã paralizie a pãrtii stāngi a corpului care va lãsa urme si dupã vindecare.
1978: Publicã volumul de poezii Epica Magna, 216 de pagini, cu care primeste premiul "Mihai Eminescu" al Academiei.
1979: Lanseazã volumul de poezii Opere imperfecte.
1980: Propus de Academia suedezã, poetul candideazã la Premiul Nobel alãturi de Elitis, Frisch, Senghor si Borges. Premiul este dat poetului grec Odysseas Elitis. Discul "Nichita Stãnescu - o recitare" este scos de "Electrecord".
1981: Īn august are prima crizã hepaticã. Aceste crize vor continua īn toamnã si poetul se interneazã la spitalul Fundeni.
1982: Īn februarie moare tatãl poetului. Volumul Noduri si semne, subintitulat "Recviem pentru moartea tatãlui" este o selectie din tot ce a scris poetul de la ultima sa aparitie editorialã. Īn iulie se cãsãtoreste cu ultima sa sotie, Todorita Tãrītã (Dora). Cãlãtoreste prin Macedonia si Iugoslavia īnainte sa-si fractureze piciorul stāng īn noiembrie īn Vrancea care-l va imobiliza īn casã sase luni.
1983: Ascunde fatã de toti semnele maladiei sale si afiseazã un optimism cu care si medicii sunt uimiti de rezistenta si vitalitatea sa extraordinarã. La 31 martie, īmplinirea a 50 de ani a poetului este aproape o sãrbãtoare nationalã īn lumea artei si literaturii. Continuã sã aparã traduceri a poeziilor sale peste hotare, īn mod special īn Iugoslavia unde va avea o crizã foarte gravã, necesitānd interventia medicilor. Mai recitã poezii si la Timisoara si la Drobeta-Turnu Severin, la nunta prietenilor sãi de familie pe 9 decembrie. Se īntoarce cu trenul, si cu greu, la Bucuresti cu Dora si cu tinerii nou cãsãtoriti seara tārziu pe 12 decembrie. Pe la miezul noptii durerile din zona ficatului sunt īngrozitoare si este adus cu salvarea la spitalul de Urgenta unde crizele devin extrem de violente si poetul se stinge din viatã la orele douã si zece minute.
 
             
Nu puteti adauga comentarii acestui text pentru ca nu sunteti logat

  Comentariile userilor    
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23930
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE