PRIMA PAGINA   TEXTE   COMENTARII   AUTORI   CONSACRATI   CAUTARE   FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT
Insula de  Ştefan Augustin Doinaş   Cândva aceste litere pierdute Ca nişte reci schelete de mărgean, Pe rând, în adâncimea fără cute A unui veşnic, nevăzut ocean Se vor depune-ncet în straturi groase, Temeinic, sub fantasticul cristal Al unor alte zile mai frumoase Şi - fără să stârnească nici un val – Aproape în secret, or să-şi ridice Atolii inelaţi mereu mai sus Prin apa care cu mişcări complice O să le spele creştetul apus, Din ce în ce mai mult şi mai fierbinte, Din ce în ce mai des şi mai duios, Parcă chemând aducerea-aminte Şi măduva de-argint a unui os, Până ce-oglinda mării se va sparge De fruntea lor ieşită din adânc, Ca de-o epavă cu străvechi catarge Ce poartă încă pânze la oblânc. Şi poate-atunci, aduse-n larg de vânturi Din ţărmuri viitoare, pulberi vii Or să presare proaspete pământuri Pe piscurile reci şi alburii. Şi astfel, într-o bună dimineaţă, La ora când azuru-i încă crud, O insulă va răsări din ceaţă În drumul marinarilor, spre sud. Iar căpitanul navei o să strige: -Hei! Ancora!... Şi fierul va cădea În mare, şi-ascuţitele cârlige O zi întreagă vor vibra în ea, În timp ce mateloţii or să care Butoaiele cu apă de băut De pe ostrovul fără nume care Aşa, ca din senin, a apărut. O gură doar – sorbită pe-ntrecute! Apoi din nou, scufunde-se-n ocean Pe veci aceste litere pierdute Ca nişte reci schelete de mărgean… 1959 Text postat de Mariana Ghicioi Date despre autor Data nasterii: 26 aprilie 1922 Locul nasterii: Cherechiu, judeţul Arad http://ro.wikipedia.org/wiki/%C5%9Etefan_Augustin_Doina%C5%9F                 Nu puteti adauga comentarii acestui text pentru ca nu sunteti logat   Comentariile userilor	Pseudonim Parola Nu am cont! Am uitat parola!   Texte: 23932 Comentarii: 120070 Useri: 1425
ADMINISTRARE