FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT    
Cerbul vânăt
de  Ștefan Augustin Doinaș
  Roua de pe umbra mea adapă
Cerbul vânăt. Îl primesc sub bolți
Și-mpreună, ca într-o agapă,
Spargem cupe mari de crini involți
Și cu faguri ne-amețim. În coarne
Cerbul poartă luna. Și abia
Îl opresc, în zori, să n-o răstoarne
Când se-apleacă la pârâu să bea.
Un izvor îi sună pe copită
Ca un clopoțel. În ochii lui
Cerul pare-o lacrimă topită,
Lumea - doar imagine…
Și nu-i
Nici un ceas mai tragic decât ceasul
Când prin botul trist și translucid
I se vede, ca o rază, glasul
Încleștat – știind c-o să-l ucid.

1961
Text postat de Mariana Ghicioi
Date despre autor
Data nasterii: 26 aprilie 1922
Locul nasterii: Cherechiu, județul Arad
http://ro.wikipedia.org/wiki/%C5%9Etefan_Augustin_Doina%C5%9F
 
             
Nu puteti adauga comentarii acestui text pentru ca nu sunteti logat

  Comentariile userilor    
     
Pseudonim
Parola
Nu am cont!
Am uitat parola!

 
Texte: 23932
Comentarii: 120070
Useri: 1425
 
 
  ADMINISTRARE