Managmentul protejării creaţiei intelectuale



Summary   


 


The protection of the intellectual creation is assured by the international conventions and the laws in the states members. By work one hears all creation of the mind: of artistic, scientific or literary nature, susceptible to be revealed or reproduced under any shape. 


There are two protective systems of the intellectual creation:  "COPYRIGHT" and" INDUSTRIAL PATENT" 


The communication approaches this problematic and makes a parallel between the two systems  


           Cuvinte cheie: invenþie, brevet, copyright, protecþie, creaþie intelectuala


       Rezultatele creativitãþii, respectiv ale muncii de cercetare ºtiinþificã  ºi dezvoltare tehnologicã, înainte de a se aplica in practica, deci de a deveni produse sau procese noi, datorita faptului ca reprezintã “o creaþie intelectuala ” a unui autor, individual sau colectiv, se bucura de protecþia legii.


        Noþiunea de obiect al protecþiei juridice, altfel spus a raportului juridic din domeniul proprietãþii intelectuale are importanta atât din punct de vedere teoretic cât  si practic.


        Este cunoscut faptul ca, in orice domeniu al ºtiinþei  ºi artei, creaþia intelectuala nu reprezintã un dat sau un fel de ”secreþie” a organismului uman care se produce de la sine. Dimpotrivã, oricât de “dotat” intelectual ar fi cineva, pentru a realiza  “creaþii intelectuale”, este necesara o munca asidua, intensa, exercitata cu pasiune  si perseverenta. Actul de creaþie reprezintã capacitatea gândirii umane de a genera noi idei de a concepe noi soluþii, originale, necunoscute pâna atunci.


     Acest lucru se face cu multa truda, cu participare afectiva, cu o preocupare care de multe ori îmbracã forma obsesiei. Sunt situaþii in care soluþionarea unei probleme necesita o munca de o viata, in care inventatorul îºi concentreazã întreaga viaþã psihicã, îºi mobilizeazã toate aptitudinile  ºi puterea de muncã pentru acel moment unic de “iluminare “ când soluþia îºi gãseºte rezolvarea.


In acest caz avem de-a face cu o noua idee, cu o noua “opera” a spiritului uman. Este adevãrat cã momentele fericite de inspiraþie  si iluminare nu necesita  si nu dureazã mult timp, însa nu putem sa afirmãm ca doar acest timp a fost necesar pentru realizarea acelei creaþii intelectuale. Ea, creaþia intelectualã,  reprezintã de fapt rezultatul unor îndelungate procese de acumulare, de “gestaþie” pâna când reuºeºte sã capete forma unei idei cu adevãrat noi.


        Pentru aceasta este însa nevoie de timp, pasiune  ºi munca. Henri Coandã afirma cã “pasiunea este indispensabilã marilor creaþii”[1]


        Sincategorema “originalitate creatoare” reprezintã capacitatea omului de a gândi diferit fata de tot ceea ce s-a gândit pâna atunci cu privire la “ceva”, produs sau proces,  si care sa reprezinte o “utilitate” noua, un adaos de informaþii necunoscute pâna la acel moment. Acest concept este rezultanta puterii de a gândi în mod original, independent, de sine stãtãtor. Capacitatea de analizã  ºi sintezã, forþa  si discernãmântul, puterea de pãtrundere a gândului nu sunt caracteristici înnãscute ale omului. Ele sunt rezultatul unor acumulãri, anterioare actului creaþiei, acumulãri dobândite, in procesul instruirii, al pregãtirii, al perfecþionãrii precum  ºi al cultivãrii capacitãþii de observare, analizã, sintezã  ºi gândire. Pe baza celor de mai sus, se desfãºoarã fenomene intime la nivel cortical care permit formularea de inferenþe, conexiuni, etc, ce fac posibilã naºterea ideilor novatoare. De multe ori se face afirmaþia cã multe idei noi se datoreazã întâmplãrii. Este adevãrat cã hazardul joacã un anumit rol însã acesta nu ajutã decât daca întâlneºte minþii pregãtite pentru a “primi” acest ajutor. Invenþia este opera aceluia care “þine ochii întotdeauna deschiºi” având meritul de “ a urmãri în cursul experienþei ceea ce cautã, observând totodatã  si ceea ce nu cautã”[2]


        Pornind de la aceste aspecte, managementul protejãrii creaþiilor intelectuale trebuie sã identifice toþi factorii care sã faciliteze procesul de creaþie intelectuala,  si, prin mijloacele sale specifice, utilizând principii, metode  si tehnici adecvate, sa favorizeze acþiunea pozitiva a acestora în scopul stimulãrii persoanelor apte în acest sens, de a-ºi valorifica potenþialul creator, în activitatea de elaborare de noi soluþii, noi procese noi tehnologii, care sa poatã fi brevetabile.


        In cursul desfãºurãrii acestei activitãþi managerii fac apel la întregul arsenal pe care ºtiinþa managementului îl pune la dispoziþie. Amintim aici doar de metodele generale de management[3], (prin obiective, proiecte, pe produs, prin bugete, etc.), metodele de stimulare a creativitãþii (brainstormingul, sinectica, matricea descoperirilor, metoda Delbecq, metoda Delfi, s.a.), managementul resurselor umane, tehnici  si metode de planificare, analiza diagnostic, etc.


        Odatã realizata din punct de vedere conceptual  si metodologic, invenþia este purtãtoare de valoare tehnica  si economica,  si de aceea este nevoie de gestionarea acestora.


 Managementul protejãrii proprietãþii industriale


 Proprietatea industriala se materializeazã prin brevete. Condiþia de baza care trebuie îndeplinita de cãtre o creaþie industriala cu caracter de noutate,  pentru a putea fi gestionatã, deci pentru a putea intra in raporturi juridice cu terþi, este brevetabilitatea. Prin aceasta se recunoaºte de cãtre organisme instituþionalizate, abilitate, caracterul de noutate în raport cu stadiul cunoscut al domeniului.


Documentul care atestã paternitatea unei invenþii îl reprezintã Brevetul[4] de invenþie (patent, in alte tari).


Acest document este un document de protecþie care conferã autorului sau deþinãtorului legal al dreptului de proprietate anumite drepturi. Întrucât exista o bogata literatura care trateazã domeniul vom aminti aici doar condiþile de brevetabilitate, conform legii române, in vigoare.[5]


        Potrivit acestei legi, brevetele se acorda numai pentru invenþii recunoscute de lege ca brevetabile. Acestea pot fi soluþii ale unor probleme tehnice din orice domeniu al activitãþii practice  si se pot încadra in doua categorii generale:


                - produse


                - activitãþi tehnologice (procedee, metode)[6]


        Dupã natura lor produsele se împart in:


                - produse obiect


                - substanþe


                - materiale


                - soiuri de plante  si rase de animale


                - microorganisme


        Activitãþile tehnologice, in accepþiunea legii sunt de doua feluri: procedee  si metode. La rândul lor procedeele pot fi procedee industriale  si procedee biologice, genetice iar metodele, metode tehnice  si metode medicale.


        Unele categorii de invenþii sunt excluse de la brevetare. “dacã prin natura, destinaþia sau efectele utilizãrii lor unele invenþii, care ar putea constitui invenþii brevetabile, sunt contrare ordinii publice sau bunelor moravuri, legea interzice brevetarea acestora, calificându-le ca nebrevetabile ”[7]


            Conform legii române (art.13) nu sunt considerate invenþii brevetabile, creaþiile care prin natura lor, nu constituie soluþii ale unor probleme tehnice, pe care legea le consemneazã explicit:


        - ideile ( neconcretizate in soluþii tehnice);


        -descoperirile (de orice natura : ºtiinþifice, geologice, arheologice);


        - teoriile ºtiinþifice;


        - metodele matematice;


        - programele pentru calculator;


        - soluþiile cu caracter economic sau de organizare;


        - diagramele;


        - metodele de învãþãmânt  si de instruire;


        - regulile de joc;


        - sistemele urbanistice;


        - planurile  si metodele de sistematizare;


        - fenomenele in sine;


        - reþetele culinare;


        - realizãrile cu caracter estetic.


        Ca o atribuþie a managementului progresului tehnic se înscrie  si managementul brevetãrii  si al activitãþii de exploatare.


        Managementul brevetãrii cuprinde ansamblul de acþiuni acte  si fapte necesare de îndeplinit în vederea obþinerii pentru invenþiile brevetabile a documentelor legale care sa ateste dreptul de proprietate al autorului sau autorilor acelor invenþii. Aceasta presupune o activitate complexa de informare documentare, de elaborare a unor documente în concordanta cu prevederile legale de achitare a taxelor corespunzãtoare  si depunerea acestor documente la organismul abilitat prin lege, sã breveteze sau nu, o invenþie.


        Sistemul de protecþie a creaþiei intelectuale prin brevete de invenþie decurge din Convenþia de la Paris din martie 1883.


        Avantajele acestui sistem in principal sunt:


        -asigura protecþia „obiectului” la care face referire brevetul.


        -protecþia se asigura pe o durata de 20 de ani cu condiþia ca sa fie achitate taxele anuale care sa asigure aceasta protecþie si evident brevetul sa fie înregistrat in tarile in care se solicita protecþia.


        -asigura protecþia proprietãþii industriale atât în numele unei persoane fizice cât si al unei persoane juridice.


        Deºi are aceste  avantaje, sistemul de protecþie bazat pe brevete de invenþie are însã ºi importante dezavantaje dintre care amintim.


-    costuri foarte ridicate. Astfel pentru protecþie mondiala costurile pot fi de ordinul 40 – 100 mii US$ plus taxele anuale.


-    Limita in timp: 20 de ani.


-    Lipsa confidenþialitãþii. Autorul este obligat sã-ºi publice „creaþia” facilitând, aproape invitând persoanele rãu intenþionate sa procedeze la contrafacere.


-    Practic fãrã garanþia statului. Furtul proprietãþii industriale este sancþionabil numai în baza unor procese în justiþie lungi ºi costisitoare iniþiate si suportate de catre cei lezaþi.


-    Nu protejeazã creaþia intelectualã ca emanaþie a spiritului uman, ci obiectul ca rezultat al acestei creaþii. Astfel cu mici modificãri nesmnificative, de regulã constructive, se poate însuºi creaþia intelectualã a altuia.


 Managmentul protejãrii creaþiilor intelectuale prin copyright


Fãrã a intra in istoria acestui sistem amintim cã la 9 septembrie 1886 a avut loc Convenþia de la Berna privind protecþia operelor literare artistice si ºtiinþifice. Astfel pentru aceste opere care sunt creaþia spiritului uman s-a nãscut posibilitatea protecþiei lor in baza copyright-ului.


Avantajele acestui sistem sunt:


-protejarea operei si a adaptãrilor sale pe toata durata vieþii autorului.


-dupã moarte:


            -drepturile morale sunt perpetui si transmisibile


            -drepturile patrimoniale persista 50 de ani in multe þãri iar în altele, printre care si România, 70 de ani. In situaþia coautorilor aceastã perioada se socoteºte de la moartea ultimului coautor.


-prin realizarea copyright-ului, ca document valabil în faþa unei instanþe de judecatã, protecþia se realizeazã simultan in cele 148 de þari semnatare ale Convenþiei de la Berna.


-Costurile de protecþie prin copyright sunt scãzute, de circa 50 pana la 100 de ori mai mici decât in situaþia brevetãrii. De exemplu prin AMPI[8] Acte Minutaire de Propriete Intellectuelle, pentru o invenþie cu un singur autor costurile sunt cca 700 EUR. AMPI este un document specific asociaþiei internaþionale fãrã scop lucrativ „Idee Protect Internationale”, cu sediul in Belgia ºi care are ca scop apãrarea membrilor sãi „autori-inventatori” împotriva tuturor formelor de plagiat si in particular, pentru realizarea unei proceduri standard de protecþie in cele 148 de tari semnatare ale Convenþiei de la Berna.


-asigura protecþia operei deci a autorului acelei creaþii.


-divulgarea operei nu este obligatorie. Protecþia opereazã atât în situaþia cã opera este publicatã, divulgatã cât ºi în situaþia în care opera nu este divulgatã.


-protecþia prin copyright se poate realiza pentru:


              -opere literare


              -opere artistice


              -opere de arta aplicata


              -opere ºtiinþifice


              -compilaþii


              -invenþii


Prezentãm mai jos extras din baremul 203 al IPI, valabil pentru membrii sãi pentru realizarea unui COPYRIGHT AMPI


PROTECTIA IN 148 DE STATE


 


Copyright AMPI ©


 


Extras din barem 203


 


(Numai pentru membrii I.P.I.)


 


UN AUTOR :  


 


Cotizaþie unica


INVENTIE……………………….740 EUR


MODELE & FORMULE ………. 520 EUR


MARCI………………………….. 360 EUR


MINUTA cu apãrare


si recurs pentru plagiat …………….50 EUR


 


DIVERSE:                           


SUPLIMENT COAUTOR……….230 EUR


CERTIFICAT DE AUTOR……… 20 EUR


COPIE………………………….. ..44 EUR


COPIE CONFORMA …………….88 EUR


LICENTA COPA ©……………..840 EUR


TESTAPLI © (autentic)…………230 EUR


TESTAPLI © (manuscris)………GRATUIT


PLIDECO © ……………………. GRATUIT


TRADUCERI ………………  .DUPA TEXT


 


Dintre dezavantaje amintim:


       -protecþia nu se poate realiza decât in numele unei persoane fizice aceasta fiind singura capabila sa creeze „opere”.


       -nu sunt obligatorii demersuri prealabile,  de unde greutatea stabiliri drepturilor de autor.


       Dezavantajul cu privire la realizarea copyright-ului numai de catre persoane fizice, pentru acestea reprezintã în fapt un avantaj. Pentru utilizarea acestor drepturi de cãtre persoane juridice, persoanele fizice, deþinãtoare ale drepturilor protejate prin copyright, pot face acte de cesionare a drepturilor, donaþii, etc.


       Pe scurt protejarea creaþiilor intelectuale prin intermediul copyright-ului asigura o protecþie superioara din toate punctele de vedere autorilor în raport cu sistemul de protecþie a proprietãþii industriale.


--------------------------------------------------------------------------------


[1] Henri Coandã- Fenomenul de creaþie, Revista de filosofie, nr.2/1972.


[2] Cl. Bernard, Introducere în studiul medicinei experimentale, Bucureºti, Ed. {tiinþificã, 1958.


[3] O. Nicolescu, I. Verboncu – Management, Ed. Economicã, 1995, Bucureºti.


[4] Conþinutul noþiunii îºi are originea într-o lege englezeascã din 1623 denumitã “Statutul monopolurilor” Prin aceastã lege a fost instituit instrumentul juridic numit “ patent “ care se pãstreazã ºi astãzi dar care în multe þãri a fost înlocuit cu denumirea de “ Brevet de Invenþie “


[5] Le<a href="https://imgbb.com/"><img src="https://image.ibb.co/mxk7Y9/02.jpg" alt="02" border="0"></a>

gea 64/1991.


[6] Valeriu Erhan Brevetul de invenþie obþinere ºi exploatare Editura Lumina Lex Bucureºti 1995.


[7] Valeriu Erhan Op. Citat.


[8] Autor Jean Claude Decottignies-La propriete Intelectuelle, Colloque 2002.


https://ibb.co/SJN4cFD


https://imgbb.com/


<a href="https://imgbb.com/"><img
src="https://i.ibb.co/RNvY3g4/01.jpg" alt="01"
border="0"></a>


 https://imgbb.com


Figurile mentionate in text pot fi deschise fãcând click în dreptul figurilor (partea dreaptã, unde apare mânuța) pentru deschiderea figurilor.

Fig. 1 https://ibb.co/SJN4cFD

Fig. 2 https://ibb.co/FVTTLgk

https://ibb.co/SNY9mhg

https://ibb.co/Yyft24S

https://ibb.co/m4JLD3N

https://ibb.co/kMQxkxq

https://ibb.co/KNWzVNm

https://ibb.co/kQW9Sz5

https://ibb.co/fx5nbfx

https://ibb.co/ZN0pWx9

https://ibb.co/TBRQj9g

https://ibb.co/J3v1QFk 

https://ibb.co/3CCczZ1

https://ibb.co/Ws6xGYq

https://ibb.co/xjjQVSn

https://ibb.co/7G6pjKW

https://ibb.co/7yJwLpb

https://ibb.co/9ZhTMJP

https://ibb.co/syTyThF


https://ibb.co/hM3Yswm




 
Ion Corbu



BACK
 

COMENTEAZĂ
| MEMBRI DE ONOARE | SPONSORI | SUMAR | PRIMA PAGINA | PUBLICITATE |  
| CAUTA | CONTACT| COPYRIGHT | REDACTIA | ARHIVA | LINKURI | WEB-CAM |
Nr. Pilot
  *** VA INVITAM: ATELIER LITERAR **** *** *** VA INVITAM: ATELIER LITERAR **** *** *** VA INVITAM: ATELIER LITERAR **** *** *** VA INVITAM: ATELIER LITERAR **** *** *** VA INVITAM: ATELIER LITERAR **** *** *** VA INVITAM: ATELIER LITERAR **** *** *** VA INVITAM: ATELIER LITERAR **** *** *** VA INVITAM: ATELIER LITERAR **** *** *** VA INVITAM: ATELIER LITERAR **** *** *** VA INVITAM: ATELIER LITERAR **** *** *** VA INVITAM: ATELIER LITERAR **** *** *** VA INVITAM: ATELIER LITERAR **** *** *** VA INVITAM: ATELIER LITERAR ****