ZEIȚA LUNII
Nu te uita la mine, pentru că sunt atât de neagră,
pentru că soarele m-a ars
Imnul lui Solomon
Trupul în formã de cruce
ori ca mâner de pumnal
pentru a fi prins
în mâini și ridicat
printre oameni
dansând
mamã primordialã, cu pieptul
de adolescentã, cutie din
sâmburi de migdale pentru rubine;
creatã pentru a se omprima pe inimã
a fi purtatã în fața chipurilor celor care danseazã
ridicatã pentru a prinde
soarele în ovalul grav
al mãștii, fir ornamental
și sigiliu de ebonitã
acolo ochii și jumãtãțile de lunã ale gurii
tatuajele ca urme de sãruturi
pe fiece obraz
îți destind zâmbetul cel mai lãuntric,
Zeițã a Lunii, fiicã a Africii,
mamã a omenirii
MOISE
Nici un stâlp de foc
noaptea, nici o coloanã
care sã susținã norii ziua
nu duc înapoi,
retragerea îți aparține,
țara pe care ai cântat-o
în fața ochilor
poporului tãu în jurul
vãpãii
devine a lor și nu
a ta, fãrã fãgãduințe întorci
spatele cãtre ei
singur sub
judecata necruțãtoare a soarelui:
eziți
Viziunea care
te-a pãrãsit, veche, viețuiește
în cei care se-avântã
EIGIL SKALLAAGRIMSON
Despre Eigil SKALLAGRIMSON
saga spune cã de douã ori
și-a salvat viața
cu un poem
și astfel a devenit un exemplu
pentru cei mai mulți dintre noi
Prima datã și-a cumpãrat
pe mai nimic capul de la Eirik
regele setos de rãzbunare
A doua oarã a vrut sã-și urmeze
fiul în moarte; ispitit sã scrie
un poem în amintirea lui a înfrânt durerea
De altfel, s-a spus, era
mare în rãzboaie, în acestea a fost
mai de minunat decât în poezie
Traducere de Elena Bortă
