PRIMA PAGINA   TEXTE   COMENTARII   AUTORI   CONSACRATI   CAUTARE   FORUM   CHAT  REVISTA EUROPEEA  AJUTOR  CONTACT
Cal de rasă Text postat de Cristian Lisandru Bat din picior, sunt un murg sătul de spaţii închise, cu pereţi jilavi, aş mânca o tavă plină de jăratic şi mi-aş lua la întrecere cu timpul, pe un câmp în care s-au înfipt maci nenumăraţi, spre a se deschide în soare ca nişte răni dulci ale pământului. Ieri, un samsar s-a dat pe lângă mine cu binişorul, fiindcă şi drumul spre zăbală este pavat cu intenţii bune, dar am scrâşnit a libertate smulsă, într-o zi în care lumea implora ploi de lapte şi miere, iar paparudele călcau în picioare pâraiele secate, cerşind apă vie cu voci de iele. O să trec prin răspântii cu dorurile prinse-n coamă, veste năprasnică adusă de năluci înfăşurate în abur nepământesc, iar femeile se vor închina şi vor scuipa între ţâţele mari, despletindu-şi părul în şuvoaie, ca să-şi biciuiască trupurile în care s-au înfipt, precum păcatele eterne, dinţii bărbaţilor fără nume. Îmi vor alerga pe urme toate blestemele lumii, fără să mă ajungă, iar eu voi necheza amarnic, lipindu-mă de drumurile pe care s-au târât, pentru a intra în istorie, haiducii loviţi de plumbii arnăuţilor. Nu va şti nimeni când am să beau din apa morţilor, cu pofta celui răstignit de o secetă cumplită, pentru a-mi răcori gâtul destinului, unii mă vor încrusta în legende, iar alţii vor spune că n-am fost decât o nălucă apărută la colţ de neant pentru a răscoli vis de fată care doarme cu busuioc sub perne şi oftează atunci când îi mângâie înserarea pântecele moale. (2011) Parcurge cronologic textele acestui autor Text anterior       Text urmator Nu puteti adauga comentarii acestui text DEOARECE AUTORUL ACESTUI TEXT NU PERMITE COMENTARII SAU NU SUNTETI LOGAT!   Comentariile userilor	Pseudonim Parola Nu am cont! Am uitat parola!   Texte: 23931 Comentarii: 120070 Useri: 1425
ADMINISTRARE